Inflaţia din zona euro a atins un nou nivel record în luna iunie, chiar înainte de prima majorare a ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană din ultimii 11 ani, anunţă CNBC.

Inflaţia globală a fost de 8,6% luna trecută, potrivit cifrelor preliminare ale biroului european de statistică Eurostat, publicate vineri.Valoarea a depăşit previziunile de 8,4% dintr-un sondaj realizat de Reuters în rândul economiştilor. Rata ajunsese la 8,1% în luna mai, ceea ce înseamnă că costul vieţii continuă să crească vertiginos în toate ţările din zona euro.

Germania i-a surprins pe mulţi la începutul acestei săptămâni când a raportat o scădere de 0,5 puncte procentuale a inflaţiei de la o lună la alta. Experţii au declarat că acest lucru s-a datorat noilor subvenţii guvernamentale menite să atenueze impactul preţurilor mai mari la energie.

Însă atât Franţa, cât şi Spania au înregistrat noi recorduri de inflaţie în luna iunie, cea din urmă depăşind pragul de 10% pentru prima dată din 1985, potrivit Reuters.

BCE, care a promis că va aborda această creştere bruscă a preţurilor, urmează să se reunească la sfârşitul lunii iulie pentru a anunţa creşterea dobânzilor. Banca centrală a declarat că va majora dobânda din nou în septembrie, ceea ce înseamnă că principala sa rată a dobânzii ar putea reveni în teritoriu pozitiv în acest an - BCE are rate negative din 2014.

Datele recente privind activitatea întreprinderilor sugerează că zona euro pierde deja din avânt. Întrebarea generală este dacă zona euro va reuşi să scape de o recesiune în acest an sau dacă aceasta va veni în 2023.

Economiştii de la Berenberg prognozează o recesiune în zona euro în 2023, cu o contracţie a PIB (produsul intern brut) de 0,8%. Până în prezent, oficialii europeni au evitat să vorbească despre o recesiune.

Avertismentul bancherilor: Era ratelor scăzute şi a inflaţiei moderate s-a sfârşit

Cei mai mari bancheri centrali ai lumii au avertizat că era ratelor scăzute ale dobânzilor şi inflaţiei moderate a luat sfârşit din cauza şocului geopolitic masiv generat de invazia Rusiei în Ucraina şi a pandemiei de coronavirus, scrie cotidianul Financial Times (FT).

La conferinţa anuală a Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, preşedintele BCE, Jay Powell, preşedintele Rezervei Federale, şi Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au cerut măsuri rapide pentru a reduce inflaţia.

Ei au spus că eşecul de a creşte ratele dobânzilor suficient de repede ar putea permite încorporarea inflaţiei ridicate şi, în cele din urmă, ar necesita o acţiune mai drastică din partea băncilor centrale pentru a readuce creşterea preţurilor la niveluri mai moderate.

„Este foarte probabil ca procesul să fie dureros, dar cea mai mare durere ar fi din faptul că nu am reuşi să abordăm această inflaţie ridicată şi dacă i-am permite să devină persistentă“, a spus Jay Powell, citat de FT.

Într-o întâlnire organizată la Sintra, în Portugalia, şefii băncilor centrale au spus că pandemia şi războiul din Ucraina inversează mulţi dintre factorii care au provocat mai mult de un deceniu de inflaţie ultra-scăzută în majoritatea economiilor dezvoltate. Ei au avertizat că scindarea economiei globale în blocuri concurente riscă să fractureze lanţurile de aprovizionare, să reducă productivitatea, să mărească costurile şi să reducă creşterea. „Nu cred că ne vom întoarce la acel mediu de inflaţie scăzută.

Există forţe care au fost dezlănţuite ca urmare a pandemiei şi ca urmare a acestui şoc geopolitic masiv care vor schimba imaginea şi peisajul în care ne desfăşurăm activitatea. Unii ar susţine că locul în care fabricaţi sau locul din care furnizaţi serviciile va fi decis şi de alţi factori în afara de costuri“, a spus preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Powell a spus că această dinamică în schimbare din contextul geopolitic ar forţa o regândire a modului în care funcţionează băncile centrale ale lumii, având în vedere că mediul cu inflaţie scăzută pare că a dispărut acum.

„Trăim cu forţe diferite acum şi trebuie să ne gândim la politica monetară într-un mod foarte diferit.“ Prognoza inflaţiei în acest mediu a devenit o sarcină mult mai dificilă, a adăugat el.

„Ne dăm seama acum mai bine acum cât de puţin înţelegem despre inflaţie“, spune preşedintele Rezervei Federale. Christine Lagarde a mai spus că războiul din Ucraina loveşte Europa mai puternic decât majoritatea celorlalte regiuni sub forma preţurilor mai mari la energie şi alimente, ceea ce înseamnă că continentul nu se află în aceeaşi situaţie precum SUA şi alte ţări. Dar ea a avertizat că ce se întâmplă pe frontul energetic şi pe frontul de război va afecta aşteptările inflaţioniste.

Acest lucru ar putea impune BCE să treacă de la abordarea actuală graduală a creşterii ratelor dobânzilor începând cu o creştere cu un sfert de punct procentual în iulie la o politică mai hotărâtă, notează Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News