Tabletă
Desktop
Data publicării:
Inflația ACCELEREAZĂ! Topul SCUMPIRILOR
România trimite Ucrainei alimente și produse de necesitate/ Sursa foto: Pexels (Mehrad Vosoughi)
Alimentele s-au scumpit față de aceeași perioada a anului trecut. În topul majorărilor de prețuri sunt: Uleiul, cartofii și mălaiul.
Cel mai mult dintre alimentele de bază s-a scumpit uleiul. Potrivit INS, uleiul este mai scump cu aproximativ 26%. Pe locul al 2-lea dacă facem un top, sunt cartofii care sunt mai scumpi cu peste 25% și pe locul al 3-lea este mălaiul care s-a scumpit cu 17%.
Alimentele care s-au scumpit în luna IANUARIE:
Margarină - +13,05%
Pâine - +10,99%
Legume și conserve de legume - +10,52
Făină - +12,81
Telemea oaie - +8,57%
Ulei alimentar - +26%
Mălai - +17,02
Cartofi - +25,67
Observăm modul în care a evoluat inflația în ultimele luni,dacă în septembrie rata inflației era de 6,3%, iată că trendul a fost ascendent și potrivit ultimei raportări în ianuarie rata inflației a atins valoarea de 8,35%.
Prețul GAZELOR a EXPLODAT în IANUARIE
Gazele s-au scumpit cel mai mult, cu peste 60%, în cazul combustibililor înregistrăm o creștere de aproximativ 25% și energia electrică a fost în ianuarie mai ieftină cu 2,16%.
Din păcate însă prognoza pentru lunile următoare nu este una foarte optimistă. Reprezentanții BNR au spus că în al 2-lea trimestru al anului 2022 inflația ar putea să saă de 11%.
Chisăliță (AEI), despre piața energiei de la 1 aprilie.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a afirmat că piața energiei electrice și a gazelor naturale nu mai poate fi reglementată de la 1 aprilie, când ar ieși din vigoare Legea 259/2021 ce prevede compensarea și plafonarea facturilor la energie. De altfel, sugestia pentru revenirea la reglementare a fost făcută de social democrați, ca o măsură de sprijin pentru români și după terminarea sezonului de iarnă.
"Nu se poate face o reglementare de la 1 aprilie a pieţei de gaze şi electricitate pentru că nu mai există cantităţi libere de contract, ca atare nu prea mai ai ce reglementa. Ai putea să forţezi lucrurile să anulezi nişte contracte, ceea ce este foarte complicat şi foarte periculos”, a explicat Chisăliță, într-o întâlnire online cu presa, relatează Agerpres.
Totodată, Chisăliță susține că o astfel de reglementare ar putea determina o serie de efecte negative în lanţ, precum declanşarea unor infringementuri din partea Comisiei Europene, în urma cărora România va plăti penalităţi, precum şi îngheţarea investiţiilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
