"Sunt nişte condiţii de îndeplinit, pentru ca această creştere să însemne ceva şi pentru România. În primul rând, trebuie ca acest plan să treacă de furcile caudine ale ţărilor membre, el trebuie votat de toţi. Deja Austria se opune şi probabil că şi Olanda se va opune. Deocamdată, acest plan este o propunere interesantă, dar nu extrem de generoasă. Pentru că această propunere de 750 de miliarde de euro este la jumătatea sumei estimate chiar de UE cu o săptămână mai devreme. Comisarul european pentru economie spunea că sunt necesare 1500 de miliarde de euro pentru repornirea economiei. 

În al doilea rând, suma este mică şi din alt punct de vedere. Scăderea comerţului UE într-o singură lună este de 860 miliarde euro, deci planul nu acoperă nici măcar asta. Dar în primul rând, planul trebuie să fie aprobat şi apoi să fie stimulator din punct de vedere al repartiţiei pe ţări. 

Conform calculelor pe reprezentativitate, România primeşte fix cât merită, 30-31 miliarde de euro, dar ar fi trebuit să primim mai mulţi, pentru că suntem singura ţară supusă fenomenului de remigrare, adică de realocare a forţei de muncă. Deodată, piaţa forţei de muncă din România s-a aglomerat cu peste 1 milion de persoane care nu au nicio posibilitate de încadrare. 

Să nu confundăm, însă, acest plan cu planul Marshall. Planul Marshall a fost unul cu o concepţie total diferită, el a avut în vedere stabilitatea economică a Europei în faţa pericolului sovietic şi ştergerea animozităţii seculare dintre două ţări, Franţa şi Germania. Deci el a fost punctul de plecare al UE, a fost un plan geopolitic de o concepţie total specială. Acum vorbim doar de o injecţie de capital, binevenită de altfel, dar care nu are nimic de-a face cu concepţia geoglobală a planului Marshall. 

Oricum, chiar dacă aceşti bani ar veni, România trebuie să aibă proiecte pentru a-i primi. Aceste proiecte ar trebui să fie gândite de acum, pentru că ele vor trece prin nişte scheme complicate. Sunt mulţi care vor banii şi ar fi mulţumiţi să nu îi ia România, ca să le revină lor. Acele granturi din acest plan nu sunt chiar granturi, pentru că se transformă în credite peste un număr de ani. Deci trebuie gândit pe termen lung. ", a declarat Mircea Coşea în exclusivitate pentru DC NEWS. 

Creşterea industriei auto, avantajoasă doar dintr-un punct de vedere. Avertisment pentru România

Indicii Franţei şi ai Germaniei pe industria auto au crescut cu aproape dublu faţă de cei ai SUA pe Wall Street. Profesorul Mircea Coşea a lansat, însă, un avertisment pentru România în acest context. 

"Ne avantajează doar dintr-un anumit punct de vedere, pentru că o creştere a industriei auto ne dă nouă comenzi. Pentru că noi suntem subcontractori, livrăm pentru ei. Dar mai e ceva. Industria europeană auto are un avans faţă de cea a SUA în ceea ce înseamnă automobilul viitorului, cel hibrid sau electric. Preşedintele Macron a spus acum două săptămâni că obiectivul central în Franţa este trecerea la autoturismul electric. Deci mare atenţie, pentru că noi rămânem pe locul doi. La noi se vor fabrica în continuare doar maşini diesel sau pe benzină, deci vor fi comenzi mai puţine. Nu în următorii doi-trei ani, dar în următorii ani vom scădea", a mai spus profesorul. 

VEZI ŞI Economia Europei depăşeşte Wall Street-ul la bursă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News