Cordul artificial sau xenotransplantul-ce va înlocui inima bolnavă? Prof. dr. Horaţiu Moldovan: Vorbim despre organe disponibile ”la comandă” / video

Potrivit medicului, medicina se află la o răscruce. Tradițional, medicina a fost orientată spre repararea funcțiilor organelor bolnave prin intervenții chirurgicale sau terapii medicamentoase. În schimb, medicina de transplant propune un concept diferit, acela de a înlocui organul afectat, similar cu înlocuirea unei piese defecte într-un mecanism.

„Între cele două linii - o inimă artificială totală care va putea fi implantată și o va putea înlocui pe cea umană și dezvoltarea transplantului cu organe de la donatori umani sau de la animale modificate transgenic - către ce credeți că se va îndrepta medicina, din punct de vedere al înlocuirii unei inimi care are nevoie să fie complet înlocuită?”, a întrebat acad. prof. dr. Irinel Popescu. 

„Este o problemă fundamentală. Ne găsim la o răscruce în dezvoltarea medicinei ca principiu. Până acum, dezvoltarea medicinei, în general, din punct de vedere terapeutic, viza o soluție reparatorie. Deci organele noastre care sufereau diverse boli sunt conceptual tratate prin a le repara funcția, a face intervenții chirurgicale, proceduri intervenționale sau terapeutici medicamentoase care să le amelioreze sau corecteze funcția.

Medicina de transplant vine cu un concept fundamental diferit de a înlocui organul bolnav, asemănător cu conceptul tehnic de a folosi o piesă de schimb sau chiar un ansamblu cu totul, deci un organ de schimb.", a spus prof. dr. Horaţiu Moldovan. 

„Ne îndreptăm spre transplantul transgenic mai mult. E mai aproape"

Profesorul dr. Horațiu Moldovan a vorbit despre evoluția tehnologică în domeniul substituției inimii, menționând două direcții principale: transplantul transgenic, care implică utilizarea unei inimi de la un donator animal modificat genetic, și construirea unei inimi artificiale mecanice. Deși este dificil de prezis care dintre aceste două soluții va domina viitorul, el a subliniat că transplantul transgenic pare să fie mai aproape de realitate. 

„Tehnologia a evoluat și astăzi suntem la o răscruce în care avem două „oferte” din partea tehnologiei în ceea ce privește substituția organului inimă.

Pe de o parte, transplantul transgenic, adică utilizarea unui cord de la un donator animal, iar pe de cealaltă parte, construcția unei inimi artificiale mecanice. Este greu de făcut, în acest moment, o evaluare asupra cui aparține viitorul dintre aceste două direcții de dezvoltare, dar este într-adevăr o răscruce conceptuală.

O părere proprie -  care reflectă comunicările și concluziile Congresului de la Atena, de anul trecut, al Societății Europene de Transplant de Organe Solide - ar fi că ne îndreptăm spre transplantul transgenic mai mult. E mai aproape.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că prin inginerie genetică putem să modificăm genomul unui animal, să-l creștem, să-l generăm și să-l creștem în scopul de a-i recolta organele. Geneticienii pot crește, pot genera un organism pe care să-l și dezvolte și de la care să recoltăm organele.”, a spus prof. dr. Horaţiu Moldovan. 

„Organul generat prin inginerie genetică este „făcut la comandă”

Prof. dr. Horațiu Moldovan a explicat că cercetările actuale pentru transplantul de inimă folosesc porci, deoarece inima porcului este cea mai apropiată de cea umană. Prin inginerie genetică, se poate controla creșterea și durata de viață a porcilor, creând organe „la comandă" pentru a fi compatibile cu receptorii umani. 

„Cercetările de azi se fac pe porci. Are o durată de viață mai mică, în vreme ce aceste aparate ar putea să funcționeze nedefinit.”, a spus Val Vâlcu. 

„Cordul cel mai apropiat de cordul uman s-a dovedit a fi cordul de porc. Dimensiunile unui porc sunt apropiate de dimensiunile unui organism uman, deși majoritatea porcilor sunt mai mari decât organismele umane. Un porc are mai mult de 100 kg, în general, în medie. Un organism uman are sub 100 kg, în medie.

Ca atare, în modificarea genetică a cordului porcin intervine și blocarea creșterii lui, deci putem să intervenim prin chirurgie genetică, în timpul creșterii porcului, pentru recoltarea de organe. Sunt niște porci mai mici pe care îi construim special.

Mai mult decât atât, și durata de viață poate fi modificată prin inginerie genetică și porcul poate fi programat ca să aibă o durată de viață comparabilă cu omul, deși în chirurgia de transplant nu e nevoie de o durată de viață așa de lungă, pentru că nu survine la un organism uman la naștere, ci în evoluția lui, la un moment dat, pe parcursul dezvoltării diverselor boli. Ca atare, un timp de viață comparabil cu timpul de viață uman, dar mai scurt, este suficient.

Ceea ce mi se pare interesant și important să precizăm este că organul generat prin inginerie genetică este „făcut la comandă” pentru organismul receptor. Adică îl putem alege. Deci avem o fermă în care avem porci transgenici și alegem matricea genetică care este cel mai ușor de adaptat la receptorul pe care îl avem.", a spus prof. dr. Horaţiu Moldovan la emisiunea „Academia de Sănătate", de pe DC News și DC Medical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News