Incendiul de pădure care a afectat zona staţiunii turistice Colibiţa din judeţul Bistriţa-Năsăud a fost aprins de la o țigară, potrivit datelor comunicate vineri de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Pompierii au reușit să stingă focul după mai bine de 24 de ore de la izbucnirea incendiului, transmite Agerpres. 

Incendiul a fost semnalat miercuri seara şi a fost stins joi seara, în jurul orei 21:00, zona rămânând peste noapte sub supravegherea angajaţilor de la ocoalele silvice Bistriţa Bârgăului şi Tiha Bârgăului.

Pentru stingerea incendiului au fost mobilizaţi atât pompieri militari şi personal silvic, cât şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă din comunele Bistriţa Bârgăului, Tiha Bârgăului şi Josenii Bârgăului.

"Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind fumatul în locuri nepermise, aruncarea unei ţigarete rămasă aprinsă pe vegetaţia uscată", a transmis ISU Bistriţa-Năsăud.

Suprafaţa afectată de incendiu a fost revizuită de la 5-6 hectare, cât a fost estimată iniţial, la 3 hectare.

Europa a intrat în epoca focului. Migrația umană a făcut incendiile din ce în ce mai catastrofale

Incendiile de pădure sunt, desigur, un fenomen perfect natural și au resetat periodic ecosistemele pentru o nouă creștere de-a lungul istoriei. Dar în vremurile moderne, aceste incendii s-au transformat în fiare nenaturale care, în schimb, distrug ecosistemele. Istoricul focului, Stephen Pyne, a numit acest lucru Pirocenul, o epocă a flăcărilor.

În ultimii câțiva ani, mulți factori au conspirat pentru a crea incendiile masive observate în Australia și California. Schimbările climatice au creat valuri de căldură mai intense și sezoane mai lungi, cu vegetație gata de ardere. Singura constantă este că oamenii vor găsi o modalitate de a le declanșa, fie că este o scânteie de la o țigară, o mașină de tuns iarba sau un foc de artificii.

În țări precum Portugalia, Spania și Grecia, dezvoltarea economică a declanșat migrația către orașe și departe de industriile pastorale, cum ar fi agricultura și creșterea animalelor. „Acea schimbare economică a însemnat că nu existau suficienți oameni în peisaj pentru a menține arderea tradițională sau pentru a menține utilizarea tradițională a terenurilor”, spune Pyne, potrivit Wired. Timp de mii de ani, fermierii și-au ars în mod regulat terenurile pentru a curăța tufișurile moarte și a face loc unei noi creșteri și pentru a reduce riscul de incendii masive. Dar, ca și în California, multe comunități europene moderne au apelat la o strategie numită stingerea incendiilor, adică stingerea rapidă a incendiilor de vegetație înainte ca acestea să aibă șansa de a se răspândi, de a distruge proprietăți și de a ucide oameni. Asta înseamnă că „combustibilul” se adună în mediul rural, gata să ardă.

„În timpul vieții mele de pompier, dimensiunea pădurilor din țara noastră s-a dublat”, spune Marc Castellnou, comandant de incidente la Serviciul de Pompieri Catalan și analist de incendiu cu sediul în Spania. „Așa că a existat o schimbare în societatea noastră, care a devenit mai urbană și pierdem managementul peisajului.” Vezi mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News