Data publicării:
Incendiu la Râmeț. Ard chiliile celei mai vechi mănăstiri din Ardeal. Păunescu o numea ”un degetar monumental”
Un puternic incendiu a izbucnit la Mănăstirea Râmeț din Alba.
Incendiul care a izbucnit vineri la cel mai vechi aşezământ monahal ortodox din Transilvania, mănăstirea Rîmeţ, se manifestă la acoperişul clădirii care găzduieşte chiliile călugăriţelor. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba, căpitan Radu Botezan, a transmis că pompierii intervin pentru stingerea focului ce a cuprins o suprafaţă de 400-600 de metri din acoperişul clădirii de chilii. Zeci de pompieri de la Detaşamentele Aiud şi Alba Iulia acţionează cu patru autospeciale de stingere cu apă şi spumă, două autoscări de 42 de metri şi o motopompă de mare capacitate.
Pentru localizarea și stingerea incendiului, precum și pentru protecția vecinătăților acționează 4 autospeciale de stingere, 2 autoscări și 1 motopompă de mare capacitate din cadrul ISU Alba. Pentru eficientizarea acțiunilor de stingere, în sprijinul ISU Alba au fost trimise 2 mașini de stingere de la ISU Cluj.
Totodată, pentru acordarea, la nevoie, a asistenței medicale de urgență, la locul evenimentului se află și 2 ambulanțe SMURD din cadrul ISU Alba.
Informațiile din acest moment nu indică persoane surprinse de flăcări în clădire.
Misiunea este una extrem de dificilă, având în vedere zona greu accesibilă.
Un degetar monumental
Poetul Adrian Păunescu a fost îndrăgostit de Mănăstirea Râmeț. În 1980 a scris versurile celebre:
”Posibilă şi-n mic e măreţia;
Cunosc un degetar monumental.
E aici în Apuseni în România
Râmeţi, o mănăstire din Ardeal”.
Râmeț este cea mai veche mănăstire din Transilvania
Mănăstirea Rîmeţ este cel mai vechi aşezământ monahal din Transilvania. Primii călugări s-au stabilit la Rîmeţ la începutul secolului al XIII-lea, ridicând pentru început o biserică de lemn. Un secol mai târziu este construită o biserică de piatră, a cărei arhitectură aminteşte de cele din Ţara Haţegului şi Zarandului din secolele XIII-XIV. O inscripţie slavonă din 2 iulie 1377, consemnată pe un al treilea strat de pictură al cărui substrat este peretele de piatră, aminteşte de Sfântul Ghelasie, arhiepiscop al locului, iar o consemnare în litere de piatră aflată deasupra uşii aminteşte despre cea 'dintâi zugrăvire a bisericii', la 1487. Cea de-a doua biserică, cea nouă, a fost construită între 1982 şi 1992, cu sprijinul credincioşilor din toate zonele româneşti.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News