Data publicării:

Înălţarea Sfintei Cruci, tradiții și obiceiuri. De ce ziua de 14 septembrie este numită și Ziua Şarpelui

Autor: Doinița Manic | Categorie: Stiri
WhatsApp
Înălţarea Sfintei Cruci, tradiții și obiceiuri. De ce ziua de 14 septembrie este numită și Ziua Şarpelui / Foto: Pixabay
Înălţarea Sfintei Cruci, tradiții și obiceiuri. De ce ziua de 14 septembrie este numită și Ziua Şarpelui / Foto: Pixabay

Astăzi, 14 septembrie, este sărbătorită Înălțarea Sfintei Cruci.

Credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici sărbătoresc joi, 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Totuși, calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui, scrie Ziarul de Iași. SI se spune Cârstovul mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire, cea de Ziua Șarpelui, este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Plantele pe care trebuie să le strângi de Ziua Crucii

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau diverse ritualuri contra duhurilor rele sau cu scop fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel