Sărăcia energetică este un fenomen răspândit la nivelul Uniunii Europene, România fiind printre ţările puternic afectate.

Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), think tank fondat în 2006 de Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a examinat în perioada martie-noiembrie 2017 subiectul sărăciei energetice și consumatorului vulnerabil din România și Europa, într-un proiect de cercetare susținut de Enel România. "Firul călăuzitor", cel al consumatorului vulnerabil prin prisma accesului la energie (gaze şi electricitate), i-a condus pe autori le o serie de concluzii extrem de interesante şi alarmante.

Sărăcia energetică şi consumatorul vulnerabil

Sărăcia energetică, înțeleasă ca o problemă de accesibilitate (din punct de vedere al costurilor) a facturii, dar și ca acces deficitar la mijloace moderne de asigurare a confortului în locuință, este un fenomen răspândit la nivelul Uniunii Europene, România fiind cu precădere afectată. Sărăcia energetică este un factor important de marginalizare socială, iar lipsa de accesibilitate a facturii sau de acces la forme moderne de energie generează obstacole în parcursul educațional și socio-economic al comunităților.
În UE măsurile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili variază de la limitări asupra deconectărilor pentru neplată (mai ales in perioadele reci ale anului), la tarife sociale, exceptări de la anumite componente ale facturii, beneficii sociale prealocate pentru plata facturilor cu energia, dar și consiliere gratuită asupra modalităților de economisire a energiei. În România, singurele remedii aplicate pentru protecția consumatorilor vulnerabili sunt cele financiare, de cele mai multe ori subdimensionate, sub forma ajutoarelor de încălzire sau a tarifului social la electricitate. Raportul arată că cel de-al Treilea Pachet Energetic elaborat de Comisia Europeană recomandă intervenții prin măsuri integrate: măsuri financiare, non-financiare și de eficiență energetică.

Sărăcia energetică asociată cu sărăcia românilor

Punând cap la cap date din diferite surse sau aplicând indicatori de măsurare a sărăciei energetice utilizați la nivel european, raportul estimează că peste 20% dintre gospodăriile din România se află în sărăcie energetică. În acelaşi timp, ajutoarele de încălzire ating aproximativ 5% dintre gospodării. Discuția despre sărăcia energetică în România este intrinsec legată de veniturile mici. Din această perspectivă, apare tentația de a asocia sărăcia energetică exclusiv cu sărăcia (măsurată prin veniturile mici), fără a mai privi sărăcia energetică drept un fenomen de sine stătător.
Mai mult, suma totală acordată pentru ajutoarele cu încălzirea este de sub 0,5% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii și este în continuă scădere. Peste jumătate din numărul de ajutoare acordate sunt sub 15 lei/lună, cheltuiala administrativă cu acordarea beneficiului fiind, cel mai probabil, mai mare decât ajutorul în sine.

Peste 400.000 de gospodării au acces informal la electricitate

O altă formă a sărăciei energetice o reprezintă lipsa accesului formal la electricitate. Conform unor estimări din raport, luând în considerare numărul locuințelor neelectrificate, pe cel al locuințelor ridicate fără autorizație (care nu pot fi conectate de operatorii de distribuție) și datele privind pierderile de rețea și consumul propriu tehnologic, aproximativ 460.000 de locuințe din România (7% din totalul gospodăriilor) nu au acces sau au acces informal la electricitate. În același timp, de tarif social la energie electrică beneficiază circa 12% din români, însă peste 40% din ei nu își dimensionează corect consumurile, astfel încât acest tip de tarif îi dezavantajează.

Autorii cercetării sunt Corina Murafa, George Jiglău și Anca Sinea, experți ai Centrului pentru Studiul Democrației.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News