În plină criză la nivel european, Ţările de Jos au atins limita de sus a creşterii economice: Realitatea olandeză, "o coaliţie anti-creştere"
Autor: Florin Răvdan | Publicat pe: 01 noi 2022, 16:18
WhatsApp
Fotografie de la Chait Goli, Pexels
Fotografie de la Chait Goli, Pexels
Ţările de jos au atins limita superioară a creşterii economice. Situaţia pare incredibilă, mai ales în contextul unei crize economice inevitabile la nivel european. 

Ţara, care are cel mai mare port fluvial european, a avut parte de 26 de ani de creştere economică neîntreruptă până la criza din 2008, stabilind astfel un record mondial. Acum, conform Financial Times, Ţările de Jos sunt în vârful Indexului de Globalizare al ETH Zurich. 

Şi populaţia Ţărilor de Jos a înflorit. În 1979, când pe atunci Olanda număra 14 milioane de cetăţeni, regina Juliana a spus că "ţara noastră este plină". În 2019, Institutul Olandez de Statistică a transmis că şansele ca populaţia să ajungă la 18 milioane sunt incredibil de mici. Acum, populaţia Ţărilor de Jos este de 17.7 milioane de cetăţeni şi este în creştere. Densitatea este de 507 locuitori/kmp, de cinci ori mai mult decât media europeană. În plus, numărul terenurilor locuibile este în scădere din cauza creşterii nivelului apelor, dar şi al secetelor, care afectează fundaţia caselor. 

Cu toate astea, cererea de noi muncitori în Ţările de Jos pare de neoprit. 84% dintre angajatori raportează o criză a muncitorilor, iar mai toate companiile, mari şi mici, sunt în căutare de noi angajaţi. 

De ce nu mai poate exista creştere economică în Ţările de Jos 

Una dintre constrângerile economiei olandeze este faptul că are cea mai scurtă săptămână de lucru, de doar 30,3 ore. Şase muncitori din 10, în mare parte femei, lucrează temporar sau part-time. Guvernul planifică acordarea unui bonus celor care trec la program întreg, dar oamenii refuză. Nici importul de muncitori imigranţi nu este o idee populară în ţările de Jos, mai ales după ce în iunie, extrema dreaptă a reacţionat extrem de dur la adresa Ministerului Muncii, care a propus recrutarea unor tineri din suburbiile sărace ale Franţei pentru locurile de muncă din Ţările de Jos. 

ASML, liderul global în fabricarea de echipamente pentru cipuri electronice, are sediul într-un mic oraş olandez din sud-estul ţării. La ASML apar noi angajaţi în fiecare lună, dar aceştia nu mai au unde să stea, mai arată sursa citată. Nici fermele olandeze nu mai sunt ce erau. Deşi Olanda a fost al doilea mare exportator, în ceea ce priveşte agricultura, majoritatea porcilor şi vacilor din ţară sunt în apropierea unor areale naturale protejate, astfel că emisiile de azot încalcă regulamentele UE. Guvernul vrea închiderea fermelor, astfel. Deşi măsura ar duce la eliberarea unor spaţii pentru construirea unor noi case, se pune întrebarea despre cine le va construi şi unde vor locui constructorii. Astfel, arată sursa citată, realitatea olandeză este "o coaliţie anti-creştere". 

Probleme de contaminare în Olanda: Deșeurile rezultate din producția de droguri, aruncate în sute de gropi ilegale

În 2021, au fost descoperite peste 200 de gropi de gunoi ilegale. Guvernul a promis subvenții pentru proprietarii de terenuri de până la 200 de mii de euro pentru a evita contaminarea alimentelor și a apelor subterane.

Butoaiele pline cu substanțe chimice folosite pentru prepararea cocainei sau a drogurilor sintetice au fost atuncate în sute de gropi ilegale de gunoi, cauzând un risc grav pentru mediu și sănătatea cetățenilor. CITEŞTE AICI MAI MULTE

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?