Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Implicarea lui Soros în România. Ne-a dat bani pe principiul „ploaie în deșert”. Ce-a urmat după aceea
Foto: Agerpres
În cadrul emisiunii „Nod în Papură", de pe DC News și DC News TV, sociologul Alfred Bulai și jurnalistul Val Vâlcu au vorbit despre implicarea lui Soros în România, menționând că fundațiile finanțate de acesta au jucat un rol crucial în accesul intelectualilor la resurse, în perioada post-comunistă.
Alfred Bulai a subliniat că Soros a adoptat o filosofie de a construi o elită prin accesul la resurse, oferind sume mici (de exemplu, 5.000 de dolari pentru studenți) pentru a facilita acest proces.
Impactul lui Soros în România în anii '90
Alfred Bulai a precizat că rolul lui Soros nu a fost atât de determinant pentru societatea civilă, dar a avut cu siguranță o importanță în perioada post-comunistă. El a adăugat că mulți tineri universitari au primit burse generoase în anii '90, iar unii au reușit să se mențină în structuri de putere sau să continue să lucreze în domenii influente, deși nu toți au rămas legați de puterea actuală.
„Îmi dau seama că fără Soros, practic, nu am fi avut societate civilă.", a spus Val Vâlcu.
„Nu că n-am fi avut, că nu a avut chiar așa rol, dar sigur că a avut un rol important în '90.”, a spus Alfred Bulai.
„Cei care au beneficiat de structurile respective acum funcționează ca o rețea, se ajută unii pe alții, își coordonează mișcările, au cam aceeași poziție pe subiecte sensibile.”, a spus Val Vâlcu.
„O fi, numai că eu știu de mulți oameni care au beneficiat atunci, care nu au nicio legătură cu structura de putere de astăzi. În primul rând că au fost mulți. Gândește-te că au dat nu știu câte sute de burse, de câteva mii de dolari, pentru tinerii universitari. Unii au rămas în anumite relații, au continuat cu proiecte pe bani mulți, da, probabil, dar structura asta a fost creată și a funcționat niște decenii. În anii '90 nu exista o logică anume pentru că erau mulți, majoritatea semi-tineri. (...)
La un moment dat, probabil că au fost unii care au fost finanțați cu mai multe resurse.", a spus Alfred Bulai.
Finanțarea Soros a avut și efecte pozitive
Alfred Bulai a subliniat că Soros avea multiple interese globale și că România nu era esențială din punct de vedere geostrategic pentru el. El a explicat că Soros a oferit inițial finanțare pe principiul "ploaie în deșert", fără a cunoaște exact beneficiarii. Bulai a recunoscut posibilitatea existenței unor rețele și interese, dar a subliniat că finanțarea Soros a avut și efecte pozitive, cum ar fi accesul la resurse tehnologice, într-o perioadă în care salariile erau foarte mici și resursele erau limitate.
„Se lansează teoria că progresismul s-a transformat în curent politic. A trecut de la societate civilă la elită politică.”, a spus Val Vâlcu.
„Soros avea milioane de probleme și interese în multe alte locuri, nu era România cheia de boltă geostrategică. Sigur că a avut interese, sunt absolut convins, că orice miliardar are interese în toate țările, dar, atenție, e un om inteligent. Dacă vezi și știi ce a făcut și care e concepția lui, o să vezi că el, inițial, a dat niște bani pur și simplu, pe principiul „ploaie în deșert”, că nu știi cine sunt ăia.”, a spus Alfred Bulai.
„Cea mai simplă dovadă, explicație, ești chiar tu. Deci ai fost bursier, ai făcut cercetare, dar, apropo de progresism, combați teoria încălzirii globale, ești exact opusul progresismului sau a ceea ce marele public asociază cu Soros.”, a spus Val Vâlcu.
„Eu nu zic că nu pot exista rețele și interese, dar nu poți să gândești că tot ce a fost..., dimpotrivă chiar a ajutat. Păi aveam eu calculator? Că de acolo am luat banii. Știi cât era pe vremea aia un salariu? Era echivalentul a 50 de dolari. Nu te puteai gândi, că nu erau multe resurse.”, a spus Alfred Bulai la emisiunea „Nod în Papură" de pe DC News și DC News TV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
