Impactul SGR în România. Geanin Șerban: Schimbarea de care cetățeanul trebuie să țină cont / video

Geanin Șerban a vorbit despre problemele legate de colectarea selectivă și despre modul în care va impacta acest nou sistem tot ceea ce înseamnă piața din România, în anul ce urmează.

„Trebuie să acceptăm că totuși SGR-ul nu vine pe un teren virgin. Astăzi, în România, conform ultimelor date puse la dispoziție de AFM pentru anul 2022, se reciclează peste 1.470.000 de tone de deșeuri de ambalaj.

Dacă vorbim de materialele care la un moment dat vor intra în Sistemul Garanție-Returnare, sticlă, pet și aluminiu, vă pot spune că astăzi, conform datelor oficiale, se reciclează în România 296.000 tone de sticlă din cele 480.000 introduse pe piață.

Din pet, din 151.000 introduse pe piață se reciclează 89.000 tone, iar dacă transformăm doar aceste tone în unități, o să constatăm că printr-un efort comun al tuturor actorilor care acționăm în acest sistem, vorbim de miliarde de unități care deja ajung astăzi la reciclatorii din România. Da, din nefericire anumite cantități iau și calea exportului.", a spus Geanin Șerban. 

Ce impact are SGR în România 

„Deci aș începe prin acest mesaj, că în România, astăzi, se reciclează și aceste cifre sunt urmarea efortului tuturor cetățenilor români, a producătorilor, care de fiecare dată și-au asumat și au finanțat costurile întregului sistem de colectare separată, și bineînțeles a autorităților publice locale, a salubriștilor și toate acestea, prin intermediul și prin coordonarea OIREP-urilor.

Ne impactează SGR-ul pe fiecare dintre noi. M-aș referi scurt la cetățean: trebuie să înțelegem că acest Sistem de Garanție-Returnare este o pârghie, un sistem complementar pe care producătorii și l-au asumat tocmai pentru a putea face față viitoarelor provocări legate le obiectivele referitor la cantitatea de deșeu de ambalaj pe care trebuie să le reciclăm și de calitatea acestor deșeuri care ajung la reciclare.

Obiectivul ar trebui să fie ca o parte cât mai mare din aceste deșeuri să se reîntoarcă în același tip de ambalaj și atunci trebuie ca deșeurile să fie de o calitate cât mai mare.

Cetățeanul, până astăzi, cu eforturi financiare, a fost bombardat cu mesaje gen: „Presează ambalajul pentru ca din punct de vedere logistic, să fie un sistem cât mai eficient.” De la 1 septembrie, pe bună dreptate, el va trebui să păstreze acest ambalaj cât mai apropiat de forma inițială pentru ca aparatele să îl poată număra. Este nevoie ca, în continuare, ceea ce s-a făcut până acum, în ceea ce privește conștientizarea și informarea cetățenilor cu privire la ambalaj, să nu se piardă.

Va trebui întotdeauna, atât de la nivelul ministerului, SGR-ului, al nostru, al OIREP-urilor, ca mesajele să fie complementare și să le reamintim cetățenilor că pentru celelalte materiale care nu intră sub SGR pot folosi și trebuie să folosească în continuare infrastructura pusă la dispoziție de autoritatea publică locală.", a spus Geanin Șerban

Impactul va fi unul major

„Din punct de vedere al autorității publice locale, salubriștilor, al OIREP-urilor și producătorilor pentru care noi încercăm să facem obiectivele, impactul va fi major. E puțin mai tehnic pentru că realizarea obiectivului din anumite materiale, pentru a completa să se ajungă la acel obiectiv general de 65%, se poate face prin reciclarea mai mult a unui material. Cel mai simplu exemplu este petul care face parte din plastic.

Trebuie să recunoaștem că toți, până acum, am folosit petul care ne-a ajutat la realizarea obiectivului de plastic. În momentul în care petul o să iasă din sistemul nostru de gestionare, eforturile primăriilor, salubrității, al OIREP-urilor vor trebui să fie mult mai mari astfel încât cantitățile de material din plastic ajunse la reciclare să crească.", a spus Geanin Șerban la conferința organizată de DC Media Group. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News