Analiștii politici nu cred că există un impact al Congresului PPE de la București, în vreme ce mitingul USL a avut doar rolul de a scădea vizibilitatea popularilor europeni. Politologul Cristian Pârvulescu a analizat evenimentele din această săptămână în perspectiva alegerilor din  România, dar și a schimbărilor de pe scena politică a Uniunii Europene.

”Ca strategie de imagine, acțiunile USL și ale grupului ALDE au fost eficiente, reducând potențialul impact electoral al Congresului PPE de la București, a concluzionat Pârvulescu.  Atenție, mă refer strict la impactul evenimentului în România, pentru că în afară, astfel de evenimente de partid nu au niciun impact. Sunt adresate strict membrilor și nucleului dur de simpatizanți, iar marele public nu le acordă nicio importanță. Dar, nici în România, Congresul nu a schimbat nimic. Marți a fost meciul, dar și o acțiune a grupului ALDE, cu Graham Watson și liderul grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, care au furat startul,  iar miercuri marele miting USL s-a suprapus pe discursurile importante de la Palatul Parlamentului”.

Expertul în comunicare politică Antonie Momoc are o poziție similară. ”Cred că au vrut să transmită mesajul că oameni importanți ai Europei sunt alături de PDL, dar au eșuat, din două motive. Electoratul îi contestă pe Merkel și Barroso, iar evenimentele de pe stadion au obturat imaginea și au oferit o perspectivă diferită: alți europeni importanți susțin  USL. Ca urmare, doar câțiva fideli, plus cei din PDL, au fost motivați de Congres. Nici mitingul de pe stadion nu a reușit să atragă nehotărâți sau să schimbe percepțiile electoratului, dar a transmis un mesaj de forță unor formațiuni mai mici sau  unor membri de partid care ezitau dacă să intre în campanie ca independenți, sau să accepte decizia filialelor. Un astfel de eveniment, cu 70.000 de oameni... nu mai lasă loc de ezitări”.

 Va avea un impact politic, din perspectiva PPE,  Congresul de la București? Politologul Cristian Pârvulescu susține că nu. ”Hotărârile de la Congres sunt cele așteptate, nu există surprize, ne-a declarat Pârvulescu. Problema lor nu ține de organizarea formațiunii, la nivel european, ci de pierderea Puterii, în țările Uniunii. Popularii au pierdut anul trecut Franța și Italia, apoi Slovacia și au ajuns , la începutul anului, să mai conducă doar 14 guverne, din 27 de țări UE. Peste două săptămâni, vor fi minoritari, cu doar 13 guverne, căci pierd și Lituania. De la victoria din Spania, nu au mai câștigat nimic. Acum, în Lituania, va avea loc al doilea tur de scrutin. Fostul președinte, singurul șef de stat european pus vreodată sub acuzare, este în situația de arbitru, conducând al treilea partid, care va  forma majoritatea. Președintele, doamna aceea care i-a certat pe români, va fi silit să coabiteze cu un guvern de stânga.  Aceste înfrângeri îi vor face pe populari să-și piardă influența în Comisie, adică în principalul centru de putere al UE. În 2014, este aproape exclus ca Barroso sau un alt popular să mai poată conduce Comisia. În cazul său, nu e de vină doar culoare politică, dar a fost o greșeală alegerea unui președinte dintr-o țară fără influență, situată într-o extremitate geografică a Europei. Cele mai mari șanse le are liberalul Guy Verhofstadt, care este din Belgia... e dintr-o țară mică, dar plasată în centrul continentului, așa că alegerea sa ar putea fi rezultatul unui compromis, între marile forțe din UE, dar și un semnal de schimbare a orientării politice la Bruxelles”.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News