Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Imaginile zilei cu Marcel Ciolacu și Ursula von der Leyen, la Bruxelles. Mesajul premierului României / video
Foto: Gov.ro
Premierul Marcel Ciolacu a ajuns la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen.
Update:
„Am avut astăzi o discuție extrem de constructivă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care am abordat atât prioritățile viitoarei Comisii Europene, cât și așteptările României din partea Uniunii Europene, stadiul implementării PNRR și nominalizarea comisarului european din partea României.
Mă bucură faptul că președinta aleasă a Comisiei Europene a înțeles eforturile făcute de România pentru a se dezvolta și ținta ambițioasă pe care o avem pentru investiții în acest an - 120 de miliarde de lei.
Am concluzionat că țara noastră trebuie să profite de contextul actual și de oportunitățile de finanțare europene pentru a se dezvolta și crește nivelul de trai al românilor.
În acest sens, vom propune Executivului european un acord pe 7 ani prin care putem să ne dezvoltăm economic prin investiții, dar și să reducem deficitul bugetar al României.“, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.
Știrea inițială:
Premierul Marcel Ciolacu a ajuns la Bruxelles, unde s-a întâlnit preşedinta CE, Ursula von der Leyen. Printre temele de discuţii cu aceasta se vor regăsi stadiul implementării PNRR şi portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană.
"Voi pleca după-amiază la Bruxelles pentru întâlnirea de mâine cu preşedinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen. Vom discuta despre stadiul îndeplinirii PNRR, împreună cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministrul Finanţelor.
Vom analiza şi ultimele evoluţii despre Cererea de Plată 3, concret situaţiile legate de conducerile companiilor de stat din energie şi transporturi. Evident, voi discuta cu doamna preşedintă şi despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană", a declarat Marcel Ciolacu, miercuri, în şedinţa de Guvern.
Premierul Ciolacu a precizat că, după această discuţie, va înainta "numele şi nominalizarea viitorului comisar european din partea României".
Potrivit Tratatului UE (art. 17), Consiliul European propune un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei, luând în considerare rezultatele alegerilor în Parlamentul European şi hotărând cu majoritate calificată. Candidatul este apoi ales cu majoritatea voturilor Parlamentului (majoritate absolută - jumătate plus unu din numărul de deputaţi europeni). Preşedintele ales al Comisiei Europene trimite apoi scrisori oficiale către şefii de stat sau de guverne din ţările membre, invitându-i să propună candidaţi pentru posturile de comisari, scrie https://eur-lex.europa.eu/.
Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen preşedintă a Comisiei Europene, pentru al doilea mandat, printr-un vot secret, pe 18 iulie 2024. În context, preşedinta nou aleasă a anunţat că guvernele statelor membre ale Uniunii Europene vor trebui să prezinte fiecare câte doi candidaţi - o femeie şi un bărbat - pentru posturile de comisari europeni. O excepţie de la această regulă se va face în cazul în care un stat va dori să îşi menţină comisarul în funcţie. Per total însă, va trebui să se tindă spre paritatea de gen în cadrul viitoarei Comisii, a spus Ursula von den Leyen, conform relatării APA din 18 iulie 2024.
Tot atunci, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, le-a cerut ţărilor membre să propună fiecare candidaţi până la data de 30 august 2024.
Premierul român, Marcel Ciolacu, a precizat, la 17 iulie 2024, că România nu va propune o femeie pentru funcţia de comisar european, ci un bărbat. "După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat. Vă repet, de două ori România a venit cu două propuneri de comisar, de doamne. Cred că de această dată, România poate să facă o propunere de domn", a declarat Marcel Ciolacu, fiind întrebat dacă pentru funcţia de comisar european care va reveni României va avea două propuneri, pentru egalitatea de şanse, respectiv "o femeie şi un bărbat".
Nominalizarea şi audierile comisarilor la nivelul României
Potrivit Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, atributul nominalizării propunerii de comisar european aparţine Guvernului. Parlamentul României va fi, astfel, informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului român vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene (art. 19 din Legea nr. 373/2013).
Nominalizarea şi audierile comisarilor la nivelul Uniunii
Fiecare dintre cei 28 de comisari - câte unul din fiecare stat membru - primeşte responsabilitatea unui domeniu politic specific din partea preşedintelui Comisiei. Comisia ca întreg trebuie să primească aprobarea PE.
Conform Regulamentului de procedură al PE, preşedintele PE, după consultarea preşedintelui ales al Comisiei, invită candidaţii propuşi de preşedintele ales al Comisiei şi de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte la audieri în faţa diferitelor comisii sau organisme ale PE, în funcţie de domeniul lor de activitate (art. 129 din Regulamentul de procedură al PE 2024-2029).
Audierile de confirmare sunt organizate de comisiile de specialitate ale PE. O audiere de confirmare se poate desfăşura în mod excepţional într-un alt format, în cazul în care un comisar desemnat are responsabilităţi în primul rând orizontale, cu condiţia ca o astfel de audiere de confirmare să implice comisiile competente. Audierile de confirmare sunt publice.
Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente din PE să facă o declaraţie şi să răspundă la întrebări. Audierile de confirmare sunt organizate într-un mod care să permită comisarilor desemnaţi să divulge Parlamentului toate informaţiile relevante. Audierile de confirmare sunt transmise audio/video în direct, publicul având acces gratuit la acestea. O înregistrare numerotată a audierilor de confirmare este pusă la dispoziţia publicului în termen de 24 de ore. (art. 130 din Regulamentul de procedură al PE)
Învestitura comisarilor la nivelul Uniunii
După audieri şi publicarea de către comisiile de specialitate a tuturor scrisorilor de evaluare privind comisarii, preşedintele Comisiei îşi prezintă echipa şi priorităţile politice în cadrul unei şedinţe plenare a PE. După o dezbatere, deputaţii europeni decid, cu majoritatea voturilor exprimate, dacă susţin sau nu noul colegiu de comisari pentru un mandat de 5 ani, se mai arată în Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
După ce au primit aprobarea Parlamentului, preşedintele şi comisarii sunt numiţi în mod oficial de Consiliul UE.
Ce comisari europeni a mai avut România
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2017 şi a organizat pentru primele alegeri europarlamentare în 27 noiembrie 2007. Până în prezent, România a avut patru comisari europeni: Leonard Orban - Multilingvism (2007-2010); Dacian Cioloş - Agricultură şi Dezvoltare Rurală (2010-2014); Corina Creţu - Politică Regională (2014-2019); Adina Vălean - Transporturi (2019-2024)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
