Tabletă
Desktop
Data publicării:
Imagini impresionante la cascada Buciaș. Motivul pentru care Bigăr „s-a prăbușit“ din cauze naturale / VIDEO
Imagini impresionante la cascada Buciaș. Motivul pentru care Bigăr „s-a prăbușit“ din cauze naturale / Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
În urmă cu două săptămâni, pragul cascadei Bigăr, cea care a fost votată cea mai frumoasă din lume într-un top internațional, s-a prăbușit sub presiunea propriei greutăți.
În după amiaza zilei de 7 iunie 2021, pragul calcaros al cascadei Bigăr s-a prăbușit. La scurt timp după evenimentul care a stârnit multă tristețe, în special în rândul turiștilor din România și celor îndrăgostiți de mediul natural, au apărut și primele imagini cu prăbușirea blocului de travertin.
Tot în acea zi, Mircea Jumanca, activist pentru protecția mediului care este și ghid de turism, a spus că motivul prăbușirii Cascadei Bigăr a fost intervenția omului. Romsilva a respins cu fermitate „informațiile false referitoare la prăbușirea Cascadei Bigăr, lansate în spațiul public de un ghid turistic”. Activistul a spus pentru Deutsche Welle că motivul prăbușirii Cascadei Biger este intervenția omului în circuitul apei.
„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca. Activistul de mediu a precizat că a observat fisuri în corpul cascadei în ultimii doi ani, notează Mediafax (citește AICI). Prin urmare, activistul a mers pe ideea că o cantitate mai redusă de apă a afectat calitatea travertinului din care era format pragul și, practic, acesta nu a mai beneficiat de toate mineralele necesare menținerii cimentării acestuia.
Cascada Buciaș confirmă cele spuse de Alexandru Nedelea
Totuși, așa cum a explicat și decanul facultății de Geografie, Alexandru Nedelea, presiunea exercitată de ploile din ultima perioadă a făcut ca pragul să depășească un anumit nivel de saturație, iar presiunea exercitată să fi fost mai puternică și să fi cauzat căderea acestuia, având în vedere că sub prag nu exista vreo susținere.
„Din punctul meu de vedere, ca geomorfolog, această stâncă s-a prăbușit natural. Au fost ploi suficient de multe, izvorul a fost plin și cu presiune puternică, eroziunea a devenit din ce în ce mai mare la baza stâncii și, în timp, s-a prăbușit. Într-adevăr, o parte din acest izvor a fost captat de o păstrăvărie, care e undeva mult în amonte de cascadă, dar această păstrăvărie a fost construită în 1988. Au trecut peste 30 de ani și sunt doar speculații. Nu doar această cascadă a avut probleme, mai sunt și altele“, spunea, în urmă cu 10 zile, Alexandru Nedelea, decanul Facultății de Geografie.
Pe 20 iunie, în mediul online au apărut imagini impresionante cu o altă cascadă celebră, Buciaș din județul Bacău, asemănătoare cu Bigăr. În filmare se poate observa cum, din cauza precipitațiilor extrem de bogate din ultima perioadă, apa se revarsă ca un puhoi peste pragul cascadei din Munții Vrancei. Este lesne de înțeles faptul că nu debitul mai scăzut de la Bigăr, care era așa de peste 30 de ani, de când se construise păstrăvăria de care vorbea Mircea Jumanca, este vinovat pentru prăbușirea pragului cascadei, ci precipitațiile abundente care au favorizat o creștere a volumului de apă, implicit o saturație mai mare în structura cascadei, în combinație cu procesele gravitaționale specifice reliefului calcaros.
În imaginile de mai jos se poate observa impactul pe care volumul ridicat de apă îl exercită asupra pragului de la cascada Buciaș.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
alexandru nedelea
cascada bigar
cascada bucias
mircea jumanca
prabusire
romsilva
