Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că abuzul în serviciu nu mai poate fi anchetat de procurorii DNA decât în anumite condiţii.

Procurorii DNA nu mai pot ancheta abuzul în serviciul dacă acesta nu vizează persoane cu calități speciale sau dacă paguba este mai mică de 200.000 de euro, anunță Aleph News.

Este decizia obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a admis un recurs în interesul legii formulat de procurorul general. Decizia a fost pronunțată luni, în ședință și este obligatorie, conform dispozițiilor din Codul de procedură penală, scrie Mediafax.

ÎCCJ, decizie care o viza pe Kovesi săptămâna trecută 

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis, joi, 11 noiembrie, recursul Consilului Suprem al Magistraturii, constatând că Laura Codruța Kovesi nu deține gradul profesional de Parchet de pe lângă ÎCCJ. Kovesi revine astfel la gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal.

„Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinței civile nr. 1248 din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel București - Secția a VII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și, în rejudecată. Respinge acțiunea formulată de reclamanta Kovesi Laura Codruța, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2021”, se arată în soluția ÎCCJ.

Secția pentru procurori a CSM a decis, în 2018, să nu îi acorde acest grad profesional fără concurs, doar în virtutea faptului că a fost procuror general al României.

Kovesi a atacat în instanţă decizia de atunci şi acum a pierdut definitiv.

Gradul profesional de PÎCCJ era una dintre condițiile pentru a ocupa funcțai de procuror-șef al Parchetului European. Astfel, procurorul-șef al EPPO poate fi selectat dintre proocurorii „care dețin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor și al magistraturilor din statele lor membre respective”.

Potrivit regulamentului EPPO, Curtea de Justiție, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, îl poate elibera din funcție pe procurorul-șef european în cazul în care constată că acesta nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News