Senatorul UDMR Gyorgy Frunda susţine că "România nu este stat naţional", iar UDMR ar putea vota împotriva Constituţiei dacă sintagma "stat naţional" nu este eliminată din legea fundamentală.

Gyorgy Frunda face apel la istorie, pentru a justifica necesitatea eliminării sintagmei "stat naţional" din Constituţia României: "Imediat după Primul Război Mondial, toate statele europene s-au declarat a fi naţionale, unele chiar înainte de primul Război Mondial. După Al Doilea Război Mondial, la mijlocul anilor '50, Franţa, care este inventatorul sintagmei de naţional, naţiune, stat naţional a renunţat a se autodefini în Constituţia franceză ca stat naţional".

În opinia senatorului UDMR, "această definire se bate cap în cap cu alte prevederi din Constituţia României, care acordă drepturi minorităţilor naţionale din România".

"Cum pot să definesc România ca stat naţional, dacă numai la cinci articole mai jos recunosc că în România există minorităţi naţionale, cărora le garantez dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimării identităţii naţionale? Cum pot să trăiesc într-un stat naţional, dacă eu asigur minorităţilor naţionale să-şi folosească limba în administraţie publică, în învăţământ şi aşa mai departe? Cum pot să definesc statul român ca stat naţional, dacă statul român, la ora actuală membru al UE, recunoaşte puterea de decizie a Comisiei Europene de la Bruxelles sau a Curţii Europene de la Strasbourg, în domenii care până acum caracterizau exclusiv statul naţional?", explică Frunda într-un interviu la RFI.

Frunda consideră că problema statului naţional este una ce ţine de educaţie.

"Problema este de educaţie, de percepere. Din 1920 şi până astăzi, toţi românii au fost crescuţi, educaţi în spiritul statului naţional. Este o problemă greu acceptabilă din punct de vedere psihologic, dar acesta este adevărul, România nu este un stat naţional", declară senatorul.

UDMR poate "să voteze împotriva Constituţiei", dacă sintagma "stat naţional" nu este eliminată din legea fundamentală, spune Gyorgy Frunda.

"Să voteze împotriva Constituţiei, ceea ce va dovedi o consecvenţă politică, o nerecunoaştere a acestui caracter al statului. Dar vă spun, dacă veţi studia Constituţiile europene, veţi vedea că sunt două sau trei excepţii în toată Europa asta mare de state care se declară naţionale, de exemplu slovacii, care s-au format acum ca stat naţional, ei au mai fost în perioada celui de-al Doilea Război Mondial o scurtă perioadă şi acum se definesc din nou ca stat naţional. Sau croaţii, dacă ştiu eu bine... Dar marile naţii, Italia, Franţa şi alţii au renunţat la definirea statelor lor ca şi state naţionale şi acest lucru este normal într-o Europă în care multiculturalismul şi multietnia sunt prezente în fiecare stat şi în care demersurile, scopurile politice sunt întemeierea Statelor Unite ale Europei sau Statelor Federale ale Europei, nicidecum un ansamblu de state naţionale care să lupte între ele", explică Gyorgy Frunda.

Citește și:

Din ţinutul secuiesc: un primar român angajează în Primărie doar oameni care cunosc limba maghiară, nivel avansat

Efectele Legii Funeriu: segregarea etnică la Medicina din Tg Mureș. Maghiarilor li se cere boicotarea conducerii românești

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News