Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, conf. univ. dr. Florin Buicu, a scris, pentru dcnews.ro, o analiză politică a mișcării Guvernului României. 

Iată ce scrie Florin Buicu, pentru dcnews.ro: 

Guvernul României invocă nerespectarea prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituţia României, republicată. De asemenea, în considerentele obiecţiei de neconstituţionalitate, autorul invocă şi „caracterul discriminatoriu" al legii contestate, fără a motiva eventuala încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, motiv pentru care, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, acest aspect nu poate face obiectul analizei Curţii, întrucât nu întruneşte condiţiile legale ale admisibilităţii sesizării de neconstituţionalitate.

Conform susţinerilor autorului sesizării de neconstituţionalitate, legea în ansamblul ei încalcă art.138 alin. (5) din Constituţie conform căruia „nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare". Astfel, acesta opinează că, „prin neindicarea surselor de finanţare în propunerile legislative menţionate", respectiv în actul normativ dedus controlului de constituţionalitate, asupra acestuia planează un viciu de neconstituţionalitate.

Având în vedere cele de mai sus, din examinarea considerentelor sesizării de neconstituţionalitate, precum şi a deciziilor Curţii Constituţionale în materie, apreciem că afirmaţiile autorului sesizării nu pot fi reţinute. Astfel, la art. 193 alin. (61) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se statuează: „(61) Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie pot acordapersonalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară a căror finanţare este asigurată din veniturile proprii ale acestora, în limita bugetului aprobat."

De asemenea, potrivit art. 199 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006, autorităţile publice locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale, precum şi faptul că autorităţile administraţiei publice locale pot acorda personalului medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară, în baza hotărârii autorităţilor deliberative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în limita bugetului aprobat.

Conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, consiliile locale pot finanţa, din venituri proprii, asigurarea truselor de urgenţă cu medicamentele şi materialele sanitare necesare acordării asistenţei medicale la nivelul centrelor de permanenţă, în conformitate cu baremul minim stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi achiziţia de aparatură şi mobilier medical necesare desfăşurării activităţii medicale de urgenţă."

După cum rezultă din textele de mai sus, contrar opiniei autorului sesizării, sursele de finanţare sunt menţionate expres în actul normativ, legiuitorul făcând trimitere la bugetul aprobat şi la venituri proprii, reglementând cu privire la facultatea şi nu obligaţia acordării acestor sume.

Remarcăm faptul că autorul sesizării de neconstituţionalitate interpretează trunchiat jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale în sensul că art. 138 alin. (5) din Legea Fundamentală presupune „precizarea expresă a sursei de finanţare". Or, instanţa de control constituţional a statuat că „dacă s-ar reţine că lipsa precizării exprese a sursei de finanţare presupune, implicit, inexistenţa sursei de finanţare, aceasta ar echivala cu o prezumţie fără suport constituţional, ceea ce este inadmisibil", iar „finanţarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate în buget şi majorarea unor cheltuieli se finanţează fie prin suplimentarea alocaţiilor bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, fie prin rectificare bugetară". (Decizia Curţii Constituţionale nr. 1093/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 515/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1195 din 14 decembrie 2004).

Având în vedere considerentele de mai sus, apreciem că prezenta sesizare de neconstituţionalitate este neîntemeiată,

În Capitolul III. Plan de Măsuri, Punctul 4. Educație și Sănătate, Subpunctul 4.2. Sănătate, Programul de guvernare al guvernului Cioloș, cuprinde:
"4.2.2.- redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente "

Concluzia acestei explicații juridice este de fapt ca acest guvern tehnocrat își ataca la Curtea Constituțională exact programul de guvernare. Motiv de moțiune de cenzura intr-un stat democratic. In România cenzura va aparține celor care vor merge la vot in 11 Decembrie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News