Berlinul a criticat o reglementare cale le permite statelor UE cu o povară foarte mare să aibă termene mai lungi pentru înregistrarea cererilor de azil la frontierele externe ale UE, precum şi posibilitatea de a reduce standardele pentru cazare şi îngrijire, relatează DPA. 

În timp ce guvernul german critică propunerea, Spania, care deţine preşedinţia semestrială a UE, vrea să ajungă la un acord până la sfârşitul acestei luni.

'Propunerea de regulament este încă analizată în guvernul federal', a declarat duminică pentru DPA un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne. Pe 8 iunie, miniştrii de interne ai UE au votat în favoarea unor reforme ale sistemului de azil cu o majoritatea suficientă.

Potrivit acelor planuri, cererile de azil ale migranţilor din ţări cu o rată de aprobare de sub 20% urmează a fi examinate la frontierele externe ale UE în termen de 12 săptămâni. În acest timp, cei care încearcă să obţină protecţie vor fi obligaţi să rămână în spaţii de primire strict controlate. Cei care nu au nicio şansă să li se acorde azil vor fi repatriaţi imediat. În plus, cei care solicită protecţie în situaţii de criză ar urma să rămână mai mult de 12 săptămâni în centrele de primire din apropierea frontierelor.

O situaţie de criză este considerată, de exemplu, cea în care o altă ţară încearcă să exploateze refugiaţi în scop politic, cum s-a întâmplat recent la frontiera dintre Belarus şi Polonia. În timpul negocierilor, ministrul german de interne Nancy Faeser a cerut ca familiile cu copii să fie scutite de procedurile de la frontieră. Ea a trebuit totuşi să renunţe la solicitare pentru a se putea ajunge la un compromis.

Berlinul 'are o percepţie foarte critică' asupra unor astfel de reglementări, a precizat Ministerul de Interne german. Acesta este implicat în negocieri pentru ameliorarea standardelor pentru persoanele care solicită protecţie şi pentru asigurarea unei proceduri uniforme, uşor de gestionat, în cazul statelor membre în situaţii de criză.

Potrivit Biroului federal pentru migraţie şi refugiaţi, circa 150.000 de persoane au solicitat azil în Germania pentru prima dată în prima jumătate a acestui an. Asta înseamnă cu 77% mai multe prime cereri decât cele depuse în aceeaşi perioadă a anului trecut. Refugiaţii de război din Ucraina nu sunt incluşi în acest număr, întrucât ei beneficiază de protecţie în baza unei directive UE şi nu trebuie să ceară azil, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News