Administrarea lui Michel Barnier este posibil să cadă după ce opozanții de extremă stângă și de extremă dreapta au depus moțiuni de cenzură.

Franța se află într-o situație incertă, pe cale să înfrunte o criză politică majoră, pe măsură ce guvernul minoritar al prim-ministrului Michel Barnier se pregătește pentru un vot de neîncredere care ar putea duce aproape cu certitudine la înfrângerea sa.

Dacă votul de miercuri va fi aprobat, administrația Barnier, care a preluat funcția doar în septembrie, va fi primul guvern din Franța înlăturat printr-o moțiune de cenzură din 1962. Căderea guvernului, susținută de partidele de extremă dreapta și stânga, ar reprezenta o lovitură semnificativă pentru Europa, cu doar câteva săptămâni înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă.

Barnier a declarat marți că votul ar putea face „totul mai dificil și mai grav”

Barnier a declarat marți că votul ar putea face „totul mai dificil și mai grav”, explicând că situația economică și financiară a Franței era deja „dificilă din punct de vedere bugetar” și „foarte dificilă din punct de vedere economic și social”.

Într-un interviu televizat marți seară, Barnier a avertizat că există „multe tensiuni în Franța”, dar a afirmat că pentru ca țara să recâștige stabilitatea politică, ar trebui să rămână în funcție.

El a adăugat: „Momentul este serios. Este dificil, dar mizele nu sunt imposibile.”

Ministrul de interne, Bruno Retailleau, a declarat că dacă guvernul ar fi răsturnat, „ar arunca Franța și pe francezi într-o situație insuportabilă”. Cei care susțin moțiunea joacă „ruleta rusească” cu viitorul țării, a adăugat el.

Una dintre dezbaterile parlamentare va începe la ora 16:00, urmată de un vot la aproximativ trei ore distanță. Două moțiuni de neîncredere au fost depuse, una de stânga extremă și alta de dreapta extremă, iar prima este larg anticipată să treacă.

Președintele, Emmanuel Macron, aflat într-o vizită în Arabia Saudită, se așteaptă să revină în Franța pentru ceea ce mass-media au descris ca fiind un „moment al adevărului” ce riscă „să arunce Franța într-o mare incertitudine politică și financiară”.

Criza politică a Franței, care se dezvolta de trei luni, a izbucnit în sfârșit luni, când Barnier a spus că va împinge componenta de securitate socială din bugetul fragil al guvernului său pentru 2025 prin parlament fără un vot.

Măsura constituțională care îi permite să facă acest lucru, cunoscută sub numele de articolul 49.3, le oferă parlamentarilor șansa de a contesta măsura guvernului printr-o moțiune de neîncredere, care trebuie să fie votată în termen de 48 de ore. Dacă votul este favorabil, guvernul este demis.

Le Pen a confirmat că partidul său va vota pentru moțiunea de cenzură

„Blocarea acestui buget este, din păcate, singura cale pe care constituția ne-o oferă pentru a proteja poporul francez de un buget periculos, nedrept și punitiv”, a declarat Marine Le Pen, lidera Partidului Naționalist (RN), cel mai mare partid din parlament, marți.

Barnier, numit de Macron după alegerile anticipate din iunie, care au lăsat Camera Deputaților împărțită în trei blocuri aproape egale, fără o majoritate clară, a încercat să obțină susținerea parlamentarilor pentru un buget de austeritate destinat să restabilească finanțele precare ale Franței.

Printre propunerile sale s-au numărat majorări de taxe și tăieri de cheltuieli publice în valoare de aproximativ 60 miliarde de euro (50 miliarde lire sterline), destinate să reducă deficitul sectorului public al țării la aproximativ 5% din PIB, de la 6,1% în acest an, o valoare de peste două ori mai mare decât limita permisă în zona euro.

În ciuda unei serii de concesii din partea veteranului prim-ministru conservator, atât alianța de stânga Noul Front Popular (NFP), cât și RN, care împreună au suficienți deputați pentru a răsturna guvernul, urmează să depună moțiuni de cenzură.

Le Pen a confirmat că partidul său va vota pentru moțiunea NFP, depusă de stânga radicală Franța neclintită (LFI), dar moțiunea de cenzură a partidului de extremă dreapta nu era așteptată să obțină suficient sprijin din partea stângii din Adunarea Națională.

Ministrul francez al Finanțelor, Antoine Armand, a declarat la televiziunea publică France 2 că deputații din opoziție vor „dăuna” țării prin răsturnarea guvernului. „Cine va suporta consecințele?”, a întrebat el. „În primul rând, francezii.”

Dacă guvernul lui Barnier va cădea, ar fi cel mai scurt din istoria celei de-a Cincea Republici, începând cu 1958. Deși prim-ministrul ar trebui să își prezinte demisia, Macron ar putea să-i ceară să rămână în funcție într-o capacitate provizorie.

Președintele ar trebui apoi să numească un nou prim-ministru, dar acest lucru nu s-ar putea întâmpla înainte de anul viitor. Constituția Franței nu permite dizolvarea parlamentului de două ori într-un interval de un an, astfel că nu vor avea loc alegeri noi înainte de luna iulie.

Un guvern interimar ar putea, în principiu, să adopte legislație bugetară de urgență, care ar prelungi limitele de cheltuieli și prevederile fiscale de anul acesta pentru anul viitor, ceea ce înseamnă că nu ar exista riscul iminent al unei opriri guvernamentale în stilul SUA.

Deși LFI și aliații săi au contestat constant guvernul lui Barnier de la preluarea funcției, RN al lui Le Pen – care de fapt deține soarta guvernului – s-a abținut până acum de la a acționa, votând alături de partidele de opoziție de stânga.

Decizia de a face acest pas reprezintă și un pariu pentru figura emblematică a RN, care așteaptă un verdict într-un caz de utilizare ilegală a fondurilor UE și, dacă va fi găsită vinovată în martie, ar putea fi considerată neeligibilă pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027.

Le Pen a petrecut ani de zile încercând să prezinte RN ca un partid responsabil de guvernare și, deși sondajele spun că o majoritate dintre alegătorii săi ar sprijini o mișcare de doborâre a guvernului, conservatorii mai moderati ar putea fi descurajați, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News