Autoritățile egiptene au impus „obstacole arbitrare de finanțare, cercetare și înregistrare care au slăbit grupurile locale de mediu, forțând unii activiști în exil”, a declarat grupul Human Rights Watch (HRW) din New York într-un raport publicat luni.

”Aceste restricții încalcă dreptul la libertatea de întrunire și asociere și amenință capacitatea Egiptului de a-și respecta angajamentele de mediu și de acțiune climatică”, a declarat Richard Pearshouse, directorul de mediu la HRW.

Conferința anuală a părților (COP) a ONU implică aproape 200 de țări cu sute de observatori, ONG-uri și, adesea, demonstrații în masă menite să intensifice presiunea asupra liderilor politici pentru a aborda schimbările climatice. Egiptul va găzdui evenimentul din acest an, COP27, în stațiunea Sharm el-Sheikh de la Marea Roșie în noiembrie.

Unii dintre indivizii intervievați de HRW au spus că este imposibil să obții permise de cercetare sau să intervievezi oameni despre probleme de mediu, de teama că ei sau cei cu care vorbesc ar putea fi arestați, scrie Al Jazeera.

HRW a spus că a vorbit cu 13 activişti, cadre universitare, oameni de ştiinţă şi jurnalişti implicaţi în acţiunile climatice din Egipt, care au vorbit cu toţii sub condiţia anonimatului din motive de securitate.

Autoritățile egiptene au susținut în ultimul timp îngrijorarea că țările bogate – cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră – nu au ajutat națiunile africane în curs de dezvoltare să abordeze efectele schimbărilor climatice – pentru care continentul are puțină vină.

Cu toate acestea, pentru un ecologist citat de Human Rights Watch, acest lucru se întâmplă ”pentru că acest lucru se intersectează cu interesele lor, cum ar fi nevoia de mai multe fonduri”.

Abuzuri de drepturi

Grupurile pentru drepturile omului au condamnat în mod repetat recordul Egiptului sub președintele Abdel Fattah el-Sisi, care l-a demis pe fostul președinte Mohamed Morsi în 2013, înainte de a deveni șef de stat anul următor.

HRW a remarcat că intervievații au indicat o ”extindere recentă a toleranței oficiale pentru activitățile de mediu care sunt ușor de reconciliat cu prioritățile guvernamentale”.

Citește și:

Războiul dintre marile puteri ale lumii se mută în Africa. Care le sunt interesele?

Războiul dintre Rusia și Ucraina, tensiunile din Oceanul Pacific între China și Statele Unite și criza dictată de lipsa materiilor prime și a cerealelor sunt toți factori care readuc continentul african în centrul de interes al mari puteri internationale.

Africa trece printr-un moment crucial în istoria sa

Există multe evenimente semnificative care mărturisesc modul în care Rusia, Franța, Statele Unite și China încearcă din ce în ce mai mult să-și asigure un rol de lider pe continentul african.

Majoritatea țărilor africane au nevoie de garanții alimentare, arme și securitate. Și dacă pe de o parte modelul autocratic în stil chinezesc și rusesc fascinează diverse conduceri (trebuie amintit că în ultimii ani Africa a cunoscut un sezon de ”lovituri de stat”) generalizate, în același timp și retorica antiimperialistă este acum binecunoscută de către localnicii de elită care din Războiul Rece și până în prezent au avut ocazia să privească în filigran propaganda antisovietică și anti-americană și să treacă peste promisiunile făcute atât din est, cât și din vest, relatează Insideover.

”Bătălia” dintre Franța și Rusia

Una dintre știrile care s-a vorbit despre Africa în ultima perioadă este retragerea contingentului francez din Mali. După opt ani, Elysée a declarat misiunea Barkhane încheiată.

O intervenție militară puternică de 5100 de unități care din 2013 au sprijinit armata maliană în lupta împotriva formațiunilor jihadiste. Misiunea franceză din Mali a fost considerată de toți analiștii un eșec din partea Parisului, având în vedere că formațiunile islamiste continuă să facă furie în țară și în vecina Burkina Faso, și mai ales pentru că statul african a fost scena a două lovituri de stat în 2020.

Primul îl detronase pe președintele Ibrahim Keita, iar cel de-al doilea, la nouă luni după primul, l-a adus la putere pe colonelul Assimi Goita. Odată cu înființarea noului executiv, relațiile dintre Paris și Bamako s-au deteriorat considerabil.

Deci s-a terminat epoca francezilor? Absolut nu. Cu siguranță rolul Franței în Africa a slăbit și noi actori și-au făcut loc pe continent, dar Macron nu are intenția de a se retrage din Africa și ceea ce face președintele francez este să schimbe relațiile și strategia Franței pe continent.

Este important de menționat că, pentru prima dată, un executiv francez abordează istoria trecutului său colonial și chiar neocolonial, recunoscându-și greșelile cu privire la mai multe evenimente dramatice care au afectat realitățile africane.

Macron a fost în Rwanda în mai 2021 și a recunoscut responsabilitatea Franței pentru genocid. Apoi a ajutat să facă lumină asupra uciderii lui Thomas Sankara declasificând dosarele referitoare la uciderea tatălui său Burkinabè.

În timpul unei călătorii în Coasta de Fildeș, el a numit colonialismul o greșeală gravă și a spus că este dispus să returneze moștenirea artistică africană furată în anii dominației coloniale.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News