Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, proiectele de lege ale Justiţiei, respectiv proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul de lege privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Asociația Forumului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au adresat o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepreședintei Comisiei Věra Jourová și comisarului european pentru Justiție Didier Reynders, în care se arată că proiectele de modificare a legilor Justiției „mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”, fără a respecta organizarea și funcționarea Justiției în acord cu „principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene şi ale deciziilor CCR“. În aceeași scrisoare se arată că „partenerii europeni sunt înșelați fără nicio reținere de către ministrul Justiției, într-un joc insidios și nesfârșit“.

În ședința CSM în care s-au discutat proiectele de modificare a legilor Justiției, plenul instituției a dat aviz pozitiv proiectelor. Avizul pozitiv al CSM a întrunit 13 voturi pentru și 6 împotrivă. Printre magistrații care au votat împotrivă a fost și judecătoarea Gabriela Baltag, care a afirmat în timpul ședinței că nu a citit niciodată „legi mai retrograde“. Judecătoarea a mai adăugat că nu vede nici un progres în noile legi ale Justiției, ci „dimpotrivă, concentrarea puterii în mâna unui număr restrâns de persoane“, scrie DW.

De asemenea, scrie Luju.ro, judecătoarea Evelina Oprina, reprezentanta judecătorilor de la tribunale în Consiliul Superior al Magistraturii, a avut critici pe proiectele de modificare a Legilor Justiției. În luarea de cuvânt în față membrilor CSM la ședința Plenului Consiliului în care s-au dezbătut Legile Justiției, judecătoarea Evelina Oprina a arătat de ce formă propusă pe Legile Justiției conține vulnerabilități majore care duc până la încălcări ale Constituției și Deciziilor Curții Constituționale, afectând întregul sistem judiciar. 

Evelina Oprina a spus că, după atâția ani și atatea modificări asupra Legilor Justiției, nu s-a reglementat un mecanism de limitare expresă a perioadei în care un magistrat poate fi detașat, existând situații de detașări chiar și de 18-20 de ani. 

În același timp, în luarea să de cuvânt, judecătoarea Evelina Oprina a ținut să atragă atenția asupra faptului că prevederi propuse în Legile Justiției conțin chestiuni tranșate deja de Curtea Constituțională, precum posibilitatea schimbării încadrării juridice a abaterii disciplinare, declarată neconostitutionala de CCR. 

De asemenea, referindu-se la propunerea de introducere a interimatului funcției de președinte al CSM, precum și la instituirea unei conduceri rotative pe perioada de câte trei luni, judecătoarea Evelina Oprina a evidențiat faptul că "prevederea este neconstituțională pentru că dispozițiile din Constituție sunt clare și o astfel de reglementare va vulnerabiliza și fragiliza toată această instituție de rang constituțional".

Judecătoarea Oprina a transmis totodată că cele mai importante coordonate de care ar trebui să se țină cont ar fi respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și asigurarea dreptului la un proces echitabil. Or, din modul în care au fost fost produse proiectele de legi ale justiției, conchide judecătoarea Oprina, "dezvantajele sunt mult mai multe și ele afectează în substanță, în mod veritabil independența Justiției".

De asemenea, alte organizații atrag atenția asupra faptului că dispar prevederile legate de numirea și revocarea polițiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General

„1. Se elimina prevederile legate de numirea si revocarea politistilor in politia judiciara prin ordin al Procurorului General, precum si toate aspectele legate de detasarea unui numar de politisti de judiciar in cadrul parchetelor, la solicitarea Procurorului General. Se mentine in lege doar reglementarea la nivel de principiu a existentei politiei judiciare urmand ca toate celelalte aspecte sa fie detaliate printr-o lege speciala.

2. Se schimba filozofia reglementarii in materia raspunderii disciplinare a magistratilor. Daca pana acum titularul actiunii disciplinare era Inspectia Judiciara, de maine se adauga doi noi titulari ai actiunii: Procurorul General si Presedintele ICCJ. In cazul actiunilor pornite de ultimii doi rolul Inspectiei Judiciare devine formal deoarece Procurorul General si Presedintele ICCJ pot decide inceperea cercetarii disciplinare prealabile chiar in cazul in care Inspectia Judiciara propune contrariul (clasarea), respectiv sesizarea Sectiei de Judecatori sau a Sectiei de Procurori a CSM pentru exercitarea actiunii disciplinare. Toti titularii actiunii – Inspectia Judiciara, Procurorul General si Presedintele ICCJ – au dreptul de a contesta deciziile sectiilor CSM la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cand Presedintele ICCJ este titularul actiunii acest mecanism pune in discutie egalitatea de forte, inclinand balanta, cel putin aparent, in favoarea Presedintelui ICCJ.

3. Bugetul aferent cheltuielilor de personal si cel aferent “altor drepturi intrinsec legate de cele personal” trec de la Ministerul Justitiei la ICCJ. Pe langa problema de capacitate pe termen scurt care poate fi surmontata, este neclar ce acopera formularea intre ghilimele – daca aici se includ drepturile salariale obtinute prin hotarari judecatoresti este necesar sa se prevada si o etapizare a platii acestora, asa cum de altfel se intampla in prezent cand bugetul e administrat de Ministerul Justitiei. Altfel exista riscul unui impas bugetar.

4. Proiectele elimina INM-ul din procedura de promovare a judecatorilor la ICCJ si de asemenea exclude judecatorii ICCJ din procedura de evaluare periodica a judecatorilor.

5. Se elimina procedura de revocare a membrilor CSM de catre Adunarile Generale ale judecatorilor si procurorilor pe motiv de neindeplinire corespunzatoare a atributiilor.

6. Inspectia Judiciara pierde rolul de ordonator principal de credite si devine ordonator tertiar, bugetul fiind inclus in bugetul CSM.

7. DNA si DIICOT nu mai fac rapoarte de activitate separate trimise la Ministrul Justitiei si la CSM, ci trimit rapoartele doar la Procurorul General”, sunt alte critici aduse modificărilor la legile justiției, potrivit Laurei Ștefan, de la think-tank-ul Expert Forum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News