Gușă: Regret că m-am certat cu el. A fost dat la o parte pentru niște rivalități subterane

Cozmin Gușă a spus la emisiunea 'Deferiți mass-media' de la DCNewsTV că regretă că s-a certat cu Sorin Oprescu. 

De ziua lui de naștere, Cozmin Gușă a dezvăluit la emisiune 'Deferiți mass-media' de la DCNewsTV, într-o discuție despre Sorin Oprescu, că acesta este 'unul dintre cei cu care regret că m-am certat atunci când am fost în campania electorală.'

'Fiind în campanie electorală, ne-am bătut unul cu altul.', a completat Gușă.

De asemenea, el a spus că: 'Regret tot ceea ce i s-a întâmplat pentru că a fost unul dintre oamenii cei mai de treabă și din PSD, și din politică.'

'A fost dat la o parte pentru niște rivalități subterane, niște jocuri care bine că nu i-au distrus viața. Am înțeles că încă se ține bine. Din păcate, e în așteptarea unei sentințe.', a mai spus Gușă despre Sorin Oprescu.

Ce acuzații i se aduc lui Oprescu

Pe 13 mai 2019, Sorin Oprescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Decizia a fost atacată atât de fostul primar, care a solicitat să fie achitat, dar şi de către procurorii DNA, care au cerut o pedeapsă mai mare.

Conform DNA, începând cu finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti.

"Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi", precizează DNA.

Ulterior, pe măsură ce alte persoane au aderat la grup în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider, respectiv primarul Capitalei, crearea unui eşalon de "secunzi" ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii. (Citește mai mult AICI.)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News