Membrii Asociaţiei 'Grupul de Susţinere Locală' (GSL) au solicitat, joi, autorităţilor anularea în instanţă a autorizaţiei integrate de mediu pentru depozitul de deşeuri de la Vidra, iniţiativă susţinută de circa 20.000 de locuitori din zona Berceni - Jilava - Vidra.

'Circa 20.00 de cetăţeni din zona Berceni - Jilava - Vidra suferă din cauza emisiilor de la groapa de gunoi de la Vidra. Punem umărul la susţinerea şi urgentarea demarării procesului de reciclare în zonă. Garda Naţională de Mediu este singurul răspunzător de situaţia existentă. Noi milităm pentru reformarea acestei gropi, nu pentru închiderea ei', a declarat Marian Joiman, preşedintele Asociaţiei GSL, într-o conferinţă de presă.

Potrivit Asociaţiei, groapa de gunoi Vidra va rămâne unica groapă de gunoi pentru Bucureşti şi Ilfov, după probabila închidere a gropilor de gunoi din Chiajna şi Glina. Reprezentanţii depozitului de deşeuri Vidra au anunţat oficial că amplasamentul are capacitatea de a prelua tot gunoiul neselectat din Bucureşti încă 26 ani. 'Deşi a fost reautorizată la sfârşitul anului trecut, cetăţenii din comunele Vidra, Berceni şi Jilava resimt puternic mirosuri de hidrogen sulfurat şi metil mercaptan, fiindu-le pusă în pericol grav sănătatea. Circa 2.000 de locuitori din comunele Berceni, Vidra şi Jilava au protestat în mai multe rânduri la porţile Depozitului de Deşeuri Vidra, solicitând închiderea acestuia, însă fără vreun feedback din partea instituţiilor statului sau a operatorului Ecosud SA', precizează Asociaţia GSL.

Totodată, GSL a identificat sute de hotărâri de Consiliu Local din judeţul Ilfov care vor fi anulate în instanţele de judecată din cauza nerespectării asigurării transparenţei instituţiilor în faţa cetăţenilor. 'După evaluarea depozitului de la Vidra, care este considerat depozit ecologic, am descoperit că mai există o zonă de interfaţă cu alte zone, care însă nu se ştie dacă este etanşată. În ceea ce priveşte problema emisiilor în atmosferă, acestea le cunoaştem ca şi conţinut olfactiv. În zonă miroase a hidrogren sulfurat, pentru că biogazul din deşeuri are în compoziţie sulful, dar şi metan cu conţinut mare. Dacă avem emisii trebuie să tratăm acele emisii, dar mai întâi trebuie să existe o instalaţie de tratare şi filtrare. Elemente similare s-au întâmplat şi la Iridex. Nici ei nu tratau acest biogaz din depozitul Chiajna - Rudeni. De când populaţia a făcut sesizări, instalaţia acum funcţionează. Din păcate, depozitul de la Vidra nu funcţionează în parametri.

Propunem ca, împreună cu administraţiile locale, să scoatem din fluxul deşeurilor a materialelor reciclabile, cele care au în compoziţie metal şi materiale periculoase (medicamente, deşeuri, baterii, acumulatori, telefoane etc). De asemenea, dorim eliminarea de materie organică. O mână de oameni în care să facă propunerea separării acestor fluxuri de deşeuri este importantă', a explicat Ana Daraban, consultant şi inginer de mediu, colaborator în cadrul Asociaţiei GSL Fondat în anul 2001, Depozitul Ecologic de deşeuri urbane şi industriale asimilabile Vidra este gestionat de societatea Eco Sud S.A. Conform datelor postate pe site-ul societăţii deţinătoare, capacitatea estimată de depozitare este de 11,5 milioane metri cubi, depozitul având un flux mediu zilnic de deşeuri de aproximativ 2.400 tone şi, în consecinţă, o cantitate anuală medie de deşeuri de 360.000 de tone. Asociaţia 'Grupul de Susţinere Locală' (GSL) a organizat, joi, o conferinţă de presă pe tema situaţiei gropilor de gunoi din jurul Bucureştiului. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News