Parcul tematic al lui Moş Crăciun din „oraşul său natal" este pregătit să îşi retragă spiriduşii şi să revină la funcţia sa iniţială, aceea de adăpost de urgenţă împotriva bombelor în caz de atac.

Zeci de mii de oameni vizitează în fiecare an parcul lui Moş Crăciun din oraşul Rovaniemi din Laponia pentru a-l întâlni pe Moş Crăciun şi pentru a se fotografia cu el.

Coridoarele subterane sunt ocupate de oficiul poştal al Moşului, şcoala de elfi, magazine de artizanat, pomi de Crăciun şi reni.

Scopul său principal, însă, este departe de a fi unul festiv, potrivit Reuters. Sculptat într-un deal de aproximativ 50 de metri, adăpostul este echipat pentru a rezista la bombardamente sau la un atac chimic sau nuclear şi ar putea găzdui 3.600 de persoane.

Acesta dispune de paturi de camping, truse de prim ajutor şi chiar echipamente pentru a săpa un tunel de ieşire la suprafaţă în cazul în care construcţia se prăbuşeşte.

Un puţ separat asigură apa, deşi oamenii ar trebui să îşi aducă propria hrană. În timp ce majoritatea obiectelor cu tema Moş Crăciun ar trebui să fie evacuate în cazul în care adăpostul ar trebui să fie folosit, unele jucării din magazinul de cadouri ar fi păstrate pentru copiii care caută siguranţă acolo.

„În cazul unei crize, locuitorii din Rovaniemi vor fi protejaţi aici", a declarat şeful securităţii din Rovaniemi, Tapio Hietakangas, în vârstă de 54 de ani: „iar dacă vin familii şi trebuie să stea aici pentru mult timp, acesta este un loc bun dacă ne gândim la confortul copiilor".

Adăpostul lui Moş Crăciun este doar unul dintre cele aproximativ 50.000 de adăposturi construite după ce ţara nordică a cunoscut două războaie cu Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În mod normal, adăpostind piscine, centre sportive sau garaje pe timp de pace, această vastă reţea a devenit parte din viaţa de zi cu zi în Finlanda.

Acestea pot fi transformate în câteva ore în locuinţe de urgenţă pentru aproximativ 80% din populaţia sa de 5,5 milioane de locuitori, în cazul în care o acţiune militară depăşeşte graniţa de 1.300 km dintre Finlanda şi Rusia sau chiar în cazul unui dezastru la o centrală nucleară din Rusia.

Furnizorii privaţi sunt plătiţi de guvern pentru a menţine depozite suplimentare de alimente, combustibil şi medicamente, notează Mediafax.

Motivele reale din spatele temerii Rusiei privind aderarea Finlandei la NATO

Alertați de invazia nejustificată a Ucrainei, la comanda liderului de la Kremlin, cetățenii din Finlanda și Suedia au produs o schimbare la nivelul întregii opinii publice referitoare la aderarea la NATO și ceea ce părea cândva imposibil, astăzi a devenit realitate: ambele nu doar că au decis că vor să facă parte din alianță, ba chiar accelerează ritmul în această direcție.

În ceea ce privește Finlanda, inițial, președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin , s-au pronunțat în favoarea intrării țării nordice în Alianța Atlantică , o cerință esențială pentru continuarea procesului de aderare.

Rusia s-a grăbit apoi cu un drept la replică, mutânt atenția de la cine este de fapt agresorul, Kremlinul poziționându-se ca victimă în toată povestea și considerând decizia Finlandei o „amenințare” la adresa „securității sale naționale”.

Astfel, Moscova a avertizat că se vede obligată să adopte „măsuri de răspuns tehnico-militar și de altă natură” .

„Nu am fost surprinși”, spune ministrul finlandez pentru Afaceri Europene și Management al Proprietăților, Tytti Tuppurainen, despre amenințarea de război în Europa, după invazia rusă a Ucrainei, potrivit El Periodico.

„Ne-am pregătit societatea pentru această situație încă din al Doilea Război Mondial”, continuă el, amintind că țara nordică a trăit opt ​​decenii în umbra Uniunii Sovietice și timp de 20 de ani în cea a guvernului condus autocratic de Vladimir Putin. (Vezi continuarea AICI)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News