Reprezentanţii sindicatelor au anunţat că resping oferta guvernului privind salarizarea personalului din învăţământ. 

Conform Edupedu, profesorii şi angajaţii din Educaţie au decis să respingă oferta Guvernului, prin care ar fi urmat să primească 1500 lei net în octombrie şi o creştere salarială cu 45% din diferenţa dintre actualul salariu şi cel din viitoarea grilă a salarizării. Informaţiile ar fi fost confirmate pentru sursa citată de reprezentanţii sindicatelor. 

Astfel, greva din educaţie va continua şi de luni, 12 iunie. 

”Pe memorandumul Guvernului, pe acea declarație care a fost adoptată ieri (n. red. joi, 8 iunie) în ședința de guvern, se vorbea de prima tranșă care ar trebui acordată pe proiectul legii unitare de salarizare, pe grila aceea de salarizare negociată cu Ministerul Educației. Trebuia să fie de 40%.

Noi astăzi (n. red. vineri, 9 iunie) am cerut aplicarea în integralitate de la 1 ianuarie – acesta a fost mandatul primit din partea colegilor. Guvernul a răspuns că nu are puterea financiară să acorde acest lucru, în acest moment, și în urma discuțiilor tensionate purtate s-a ajuns la varianta din partea guvernului că pot crește prima tranșă la 45%. Să fim foarte clari, este vorba de 45% din suma care rămâne de plată dintre salariul maxim pe care ar trebui să-l aibă pe grila de salarizare, din noua grilă de salarizare, și salariul care va fi în plată în data de 1 ianuarie”, a explicat vineri seară Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație (FSE) ”Spiru Haret”.

Până unde merge greva profesorilor. Guşă: Mulţi au sperat că acum ar fi momentul să dea o lovitură. Nu au înţeles că ce s-a dat, aia e. Şi nici aia nu e sigur

Despre asta au discutat Val Vâlcu şi Cozmin Guşă la Deferiţi Mass Media. 

"La ce mai speră profesorii, ce mai solicită? Am auzit de respect, dar e o metaforă. Cum cuantifici respectul? Cât respect le-a dat Guvernul? Cum să facă Guvernul să deblocheze situaţia? Am această întrebare pentru că 11 ani nu prea i-am văzut pe liderii sindicali. Au fost ani de creştere economică, cu excedente, cu bugete mari, nu au spus nici pâs. Acum, după trei crize suprapuse, iată, nu se intră la clasă până nu se rezolvă ce exact? Că această formulă de negociere prin referendum nu mă lasă pe mine să înţeleg care sunt aşteptările, în perspectiva unor negocieri în care o parte dă o sumă la salariu, alta solicită mai mult şi se întâlnesc la mijloc. Asta am învăţat din negocierile sindicale de până acum", a spus Val Vâlcu la Deferiţi Mass-Media. 

"În primul rând, cred că nu mai e corect să vorbim de mişcare sindicală, pentru că nu mai avem de mult timp aşa ceva. Vorbeai despre faptul că în ultimii ani nu i-ai mai văzut (n.r. pe liderii sindicali). Ca să o luăm de la mic la mare, în plan judeţean liderii sindicali sunt nişte apropiaţi ai liderilor locali, şi acolo fac fel de fel de înţelegeri. Iar mişcarea sindicală, care ar însemna, ca înainte de 1989, şedinţe, analize, nu a mai existat. Sindicatele nu au mai reprezentat masa salarială, şi şi-au pierdut din aderenţi, nici nu mai ştiau oamenii că sunt reprezentaţi de sindicalişti. Iar sindicaliştii s-au dedulcit. Acest colaboraţionism al lor cu puterea le-a adus tot felul de proiecte, au trăit foarte bine, nu ca oamenii pe care ar trebui să îi reprezinte.

Legat de negocieri, liderii de la centru au declanşat greva, dar apoi nu au mai putut să o coordoneze. Din judeţe le-au venit tot felul de semnale. Apoi s-a inventat chestia că sunt infiltraţi politic. Dacă ziceau că sunt infiltraţi de PSD, îi şi credeam. Că pe vremuri, reprezentanţii sindicali erau PSD-işti. Şi în Germania e la fel. Ei, nemaiputând să îi stăpânească pe grevişti, au trebuit să meargă în siajul lor", a replicat Cozmin Guşă. 

CITEŞTE AICI MAI MULTE

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News