Data publicării: 04.01.2023 15:23

Greşeala pe care o face statul cu impozitele pentru firme. Negrescu: Doar aşa ne putem salva din aceste crize, mai ample şi mai dese în următorii ani

Autor: Florin Răvdan | Categorie: Economie

Guvernul României

Economistul Adrian Negrescu avertizează asupra nevoii de reformă fiscală reală, bazată pe studii de impact, pentru ca economia României să supravieţuiască. Conform specialistului, actualele măsuri de taxare a mediului de afaceri nu fac altceva decât să sufoce mediul de business.

"Povara fiscală este distribuită inegal. Multinaţionalele pot foarte uşor să mute profitul în paradisuri fiscale, în timp ce IMM-urile sunt lovite de creşterea de impozite. Creşterea de impozite se vede şi în zona populaţiei, ca de exemplu la proprietăţi. Cel care are un apartament de 2-3 camere plăteşte aproape la fel ca unul care are o vilă în centrul oraşului. Deci sunt diferenţe minore. Nu se raportează la suprafaţă sau la zonă!", a punctat Val Vâlcu.

Negrescu: Doar aşa ne putem salva din aceste crize

"Din păcate, toate aceste măsuri absolut necesare, cum ar fi plata unor impozite în funcţie de valoarea proprietăţii, raportarea taxelor şi impozitelor la veniturile reale ale populaţiei şi companiilor, toate au rămas doar pe hârtie. Din păcate, 2023 va fi un an pre-electoral, iar în 2024, an electoral, nu vom vedea reforme în acest domeniu. Nu mai putem merge la nesfârşit cu o taxare generală a populaţiei şi companiilor, fără să ţinem cont de cazurile concrete.

Noi impozităm la acelaşi nivel microîntreprinderile, companiile mici, româneşti, care sunt slab capitalizate, şi multinaţionalele, care aşa cum spuneaţi, îşi exportă profiturile fără să plătească taxe statului român. Trebuie găsite nişte soluţii, trebuie o reformă reală a modului în care aplicăm fiscalitatea în România, pentru că altfel nu vom face altceva decât să omorâm consumul, să omorâm capitalul românesc, şi să devenim din ce în ce mai dependenţi de importuri şi de businessurile acestea vremelnice.

Un investitor străin vine în România, face afaceri, iar când nu îi mai convine cum arată situaţia pleacă, închide fabrica şi pleacă. Românii nu îşi permit chestia asta. Cei mai mulţi încearcă să ţină de angajaţi, îşi creează nişte lanţuri de distribuţie, de relaţii comerciale, pe care încearcă să le menţină din răsputeri, ceea ce nu este caracteristic investitorilor străini. Ar trebui să ne protejăm mai mult economia, să avem mai multă încredere în capitalul românesc, şi să cumpărăm mai mult româneşte. Pentru că doar aşa ne putem salva din aceste crize, care vor fi din ce în ce mai ample şi mai dese în următorii ani", a declarat Adrian Negrescu.

Firmele din România nu mai fac afaceri unele cu altele. Negrescu: Lumea nu mai are încredere

"Aici s-ar fi putut specula această cerinţă din PNRR, de a egaliza impozitele şi taxele, în sensul de a introduce cotă unică multinaţionalelor, nu de a trage microîntreprinderile spre impozitul de 16%", a mai spus Val Vâlcu.

"Atât timp cât nu avem nişte studii de impact foarte bine făcute pe modul în care este impactat mediul economic de aceste decizii fiscale, este foarte greu să iei astfel de decizii. Am senzaţia că la noi deciziile se iau din pix, din păcate, gândindu-ne mai mult la cât încasează statul, şi mai puţin la efectele economice ale acestor decizii. Sunt foarte multe domenii în care taxarea asta decisă din pix generează ample efecte negative în economie, se rup lanţuri economice. Creditul furnizor, de exemplu, principalul motor de finanţare a economiei româneşti, cu plata la termen, fără dobândă, se erodează, spre exemplu. Acesta a crescut la nivelul din 2018. Neplata facturilor a crescut la un nivel record în 2022. Lumea nu mai are încredere să facă afaceri cu ceilalţi, pentru că din punct de vedere fiscal este greu să preîntâmpini riscurile. Într-o economie extrem de volatilă, în care deciziile fiscale se schimbă de pe o zi pe alta, în care mecanismele economice sunt influenţate de deciziile administrative ale statului, e greu să faci un business predictibil", a concluzionat Adrian Negrescu.