Grecia nu va ieşi, probabil, din zona euro după alegerile de duminică. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ţara ar coborî din secolul XXI undeva la începutul secolului XX. Nimeni, nici măcar grecii înşişi, nu ar avea încredere în drahmă. Probabil că în economie ar prevala schimburile în natură. Cât despre pensii, salarii, asistenţă medicală sau securitatea cetăţeanului, nici nu va mai putea fi vorba...

Valul crizei economice din Europa va lovi, însă, devastator în Europa Centrală şi de Est. Cu excepţia Poloniei, ţară care nu a cunoscut criza datorită liderilor săi politici, tot restul noilor veniţi la masa UE se vor confrunta cu dificultăţi de neimaginat.

O primă consecinţă va fi neîncrederea investitorilor în toată regiunea. Bulgaria, România, Ungaria sunt luate la pachet de singurii investitori ce mai au ceva capital: germanii, englezii, olandezii. Absorbţia fondurilor europene este pentru România un capitol încheiat. La fel ca şi guvernele Boc şi Ungureanu, nici guvernul Ponta nu ştie cum să procedeze. România va rămâne în continuare pe ultimul loc la absorbţia de fonduri. Banii se vor pierde oricum, începând cu sfârşitul acestui an.

În marea de sărăcie care este România de astăzi, veştile cu adevărat proaste se aud, în primul rând, în termeni tehnici. Astfel, expunerea băncilor străine în România s-a diminuat cu 8,5 miliarde euro, cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni. Creditele neperformante - adică banii pierduţi de bănci - se ridică la 16 la sută din sumele totale împrumutate. Şi cifra continuă să crească...

Desigur că BNR şi Mugur Isărescu au creat în România cel mai solid sistem bancar din regiune. Dar nimeni nu poate face minuni. Deocamdată, un miliard de euro împrumutaţi săptămâna trecută de la Banca Mondială s-au dus direct în plata salariilor.

Preocupaţi de victoria în alegerile locale şi de dezintegrarea PDL, specialiştii guvernului Ponta nu au remarcat că, într-o lună şi jumătate de la preluarea puterii, nu au adoptat nici măcar o măsură economică viabilă, menită să impulsioneze economia reală. Reîntregirea salariilor, a banilor de pensie pentru militari sau sporurile la funcţionarii publici nu sunt altceva decât noi robinete deschise dintr-un buget care nu va mai asigura, în câteva luni de zile, nici măcar minimum de lichiditate pentru funcţionarea statului. În continuare, mediul privat este sufocat de cele peste 3 miliarde de euro pe care le are de încasat de la stat şi care vor provoca, în continuare, mii de falimente şi zeci de mii de noi şomeri.

Cu adevărat grav este că noua putere de la Bucureşti nu pare să conştientizeze pericolul catastrofei economice în România. Se aude că, după 1 iulie, guvernul şi administraţia se pregătesc, în mod natural, de vacanţă şi că deciziile importante se vor lua după alegerile parlamentare de la sfârşitul toamnei. Practic, guvernul Ponta se pregăteşte de o lună de miere întinsă până la începutul anului viitor. Pare ciudat cum ştirile neliniştitoare care vin din presa străină nu reuşesc în nici un fel să-l atingă pe premierul Ponta. Nu ştiu cum se va tranşa disputa sa cu preşedintele Băsescu în privinţa Bruxelles-ului. De mers însă, dl Ponta ar trebui dus, chiar şi cu forţa, la o discuţie cu Angela Merkel sau François Hollande. Poate aşa ar conştientiza pârjolul de la graniţele ţării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News