„Multă vreme grăsimile au fost condamnate pentru problemele de sănătate ale omului modern. Pe de o parte, din cauza caloriilor (energiei stocate în grăsimi, aproximativ 9kcal pe gram) dar și pentru efectele asupra sănătății (colesterol, rezistență la insulină). Trebuie să facem o diferențiere între diversele surse și tipuri de grăsimi dar și a modului în care sunt procesate/gătite. Pe lângă faptul că anumite grăsimi sunt esențiale pentru viața noastră, contribuie și la echilibrul hormonal, odată cu ele primim și vitaminele liposolubile iar indicele de sațietate este mare. Adică ne satură mai bine decât alte alimente. Și este foarte important ce mâncăm în rest. Adică o dietă sănătoasă în care să aibă și ele loc. Nu doar în dietele low-carb sau keto”, a precizat nutriționistul Cristian Mărgărit.

„Dacă vara și toamna avem mai multe fructe (surse de carbohidrați), în sezonul rece grăsimile devin mai importante, atât ca sursă de energie cât și ca “alimente întregi” de sezon. Ca pentru orice aliment, cantitatea totală este cea care contează. Mai ales la asocierea cu carbohidrați apar câteva efecte nedorite: consumul exagerat de calorii, inducerea unui mediu propice depunerii de grăsime (avem în sânge simultan insulina ridicată dar și grăsimile), expunerea lor la temperaturi mari. (...) Avem trei mari categorii: grăsimea propriu-zisă (din carne, ficat, pește), grăsimile din lapte (unt, smântână, brânzeturi), grăsimile din ouă (gălbenușul). De aici eu rețin chiar și jumările, mâncate în cantitate mică și fără pâine ele ajută foarte bine la controlul apetitului. Avem grijă să nu fie arse iar cantitatea de sare să fie rezonabilă. (...) Lactatele cu un conținut normal de grăsime pot fi mâncate în cantitățile pe care ni le permite ținta noastră zilnică de calorii. Atenție însă la smântână, este ușor digerabilă și putem avea prea multă fără să ne dăm seama”, a scris pe blogul său nutriționistul Cristian Mărgărit.

„La ouă pot fi mâncate gălbenușurile, pentru că aproape toți nutrienții sunt în această parte a oului. Deci nu facem “omlete din albușuri” ci mâncăm ouăle întregi. De preferat fierte moi, omletă (la cuptor) sau ochiuri fără arsură. Vestea bună este că, deși au o cantitate mare de colesterol, acesta nu are un impact semnificativ asupra colesterolului din sânge, ba mai mult, ajută la creșterea “colesterolului bun”. (...)

În rest, luăm grăsimile direct din sursă, cât mai puțin preparate termic. Adică nuci și semințe crude (prefer semințele de cânepă, in, dovleac), avocado, nucă de cocos”, a mai precizat acesta.

Nutriționistul Cristian Mărgărit, rețetă cu pește, gata într-un minut: Proteinele, grăsimile sănătoase și fibrele sunt acolo

Nutriționistul Cristian Mărgărit vine cu o idee de masă ideală. „Tot simplu, în 60 de secunde: ton de calitate (în ulei de măsline, la borcan), o fasole roșie la conservă fără chimicale. Poate lămâie, poate niște ceapă verde. Satură foarte bine și este ieftină. Proteinele sunt acolo, grăsimile sănătoase sunt acolo, fibrele sunt acolo. Plus niște carbo complecși. Poate fi făcută și la birou, într-un castron de la cutii mici, cât o porție”, a spus Cristian Mărgărit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News