'Investiţiile propuse pentru următorii ani, făcute de Secretariatul general, vizează, o dată, reabilitarea termică a clădirii, refacerea cupolei sălii de plen şi a foaierului, refacerea teraselor, a anumitor lucrări de etanşare a tâmplăriei exterioare, reducerea infiltraţiilor de aer. (...)

De asemenea, am aprobat propunerea Secretariatului general de realizare a unui proiect de investiţii pentru montarea de panouri fotovoltaice în zona parcării B3, pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 de metri pătraţi, care ar asigura, după ce proiectul va deveni realitate, o parte semnificativă din necesarul de energie electrică a clădirii. (...) Concluzia colegilor mei, care au propus acest memorandum, a fost una foarte clară - nu poţi să recomanzi cetăţenilor şi oamenilor persoane fizice să facă această economie dacă tu, ca instituţie publică, care ai un consum extraordinar de mare, nu faci ceva în această direcţie', a precizat Gorghiu.

Ea a adăugat că proiectul de montare a panourilor fotovoltaice va putea fi realizat după ce va fi găsită bugetarea, însă nu mai devreme de anul viitor.

'Trebuie aprobat proiectul, trebuie găsită bugetarea. Probabil că nu se va întâmpla nimic până la anul, dar ne vom grăbi foarte mult cu acest proiect să găsim şi surse de finanţare, să-l implementăm repede, să putem să obţinem resursele energetice pe care ni le dorim', a explicat Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, Senatul îşi desfăşoară activitatea în a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, cu foarte multe candelabre, foarte multe spaţii de încălzit, multe ferestre, terase, echipamente.

'Ca atare, a trebuit să luăm în Biroul permanent de astăzi măsuri pentru eficientizarea energetică şi pentru reducerea risipei care generează facturi foarte mari. Consumăm ca un mic orăşel aici, în Parlamentul României, şi concluzia a fost că va trebui să fim cu toţii atenţi la cum reuşim să facem economie în această perioadă şi cu banii Senatului. Nu facem nimic altceva ca instituţie publică decât ce face fiecare om chibzuit la casa lui', a transmis preşedintele interimar al Senatului.

Citește și - Producţia de energie fotovoltaică, nivel record în UE. Franța, sub media europeană 

Panourile fotovoltaice au fost responsabile în această vară pentru 12% din electricitatea produsă în Uniunea Europeană, un nivel record care a permis continentului să evite importul a 20 de miliarde de metri cubi de gaze la un preţ potenţial de 29 de miliarde de euro, arată un raport publicat joi de think-tank-ul Ember, preluat de AFP.

În intervalul mai - august, producţia de energie fotovoltaică a atins 99,4 Terawaţi oră (TWh), cu un sfert mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2021, când ponderea energiei fotovoltaice în producţia de electricitate europeană a fost de 9% la o producţie de 77,7 TWh, arată organismul specializat în energie. Potrivit raportului, 18 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat în vară o producţie de energie fotovoltaică record, în special Ţările de Jos (pondere de 23% din producţia de electricitate), Germania (19%) şi Spania (17%).

Franţa se situează sub media europeană. Cel mai mare avans în Polonia

În schimb, Franţa se situează sub media europeană, în condiţiile în care doar 7,7% din producţia de electricitate a venit în vară din partea panourilor fotovoltaice. Cel mai mare avans al energiei fotovoltaice începând din 2018 a avut loc în Polonia, unde producţia de energie fotovoltaică a crescut de 26 de ori, urmată de Finlanda şi Ungaria (unde producţia panourilor fotovoltaice a crescut de cinci ori), susţine Ember pe baza datelor furnizate de Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E).

Fără energia fotovoltaică, Uniunea Europeană ar fi fost nevoită să achiziţioneze 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în plus, au calculat analiştii, la o notă de plată de 29 de miliarde de euro, pe baza preţului de pe piaţă în perioada mai-august.

Cu toate acestea, chiar dacă extinderea instalaţiilor fotovoltaice s-a accelerat, progresele nu sunt suficiente. Conform estimărilor Ember, şi în următorii ani continentul european va avea o producţie de energie fotovoltaică cu aproximativ 50% mai mică faţă de ceea ce ar fi nevoie pentru a atinge obiectivele energetice şi climatice ale UE la orizontul anului 2030. Vezi știrea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News