”Agenda Guvernului a setat ca prioritate pentru Ministerul Justiției pe care îl conduc de 10 luni diminuarea fenomenului fugarilor. Am avut nenumărate demersuri și inițiative la acest capitol. Astăzi facem un nou pas în depășirea anumitor sincope cu privire la fugari. Este vorba despre un proiect de lege adoptat de Guvern care presupune un lucru de bun simț și absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din țară și ai avut bani să eviți executarea pedepsei în penitenciarele românești, atunci când ești adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar prin punerea în aplicare a Mandatului European de Arestare, prin extrădare vei scoate bani din buzunar.

Proiectul se referă strict la persoanele urmărite internațional iar această inițiativă îmbunătățește cadrul legislativ existent în domeniul cooperării judiciare internaționale. Sunt două situații, două ipoteze practic, pe care le prevede legea. Când fugarul se sustrage de la urmărire penală sau judecată și situația a doua, când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei. Asta înseamnă că este deja condamnat definitiv și are o hotărâre definitivă a instanței din România.

În primul caz, când fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile care revin statului român în cazul în care persoana s-a sustras urmăririi penale sau judecății, vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare, de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală. Practic, aceste cheltuieli din cauza respectivă devin cheltuieli de judecată și se suportă de inculpat prin hotărârea definitivă de condamnare.

Care sunt aceste cheltuieli, probabil vă întrebați, care revin statului român? În articolul 16 completat cu cele 3 alineate noi prin proiectul de lege avem, deja, tipurile de cheltuieli. Ele se referă nu doar la acest capitol strict al fugarilor, se referă la cooperarea judiciară penală internațională în tot ceea ce înseamnă domeniul penal. Adică reglementează și cum se procedează, și cum se cooperează judiciar pentru audierea unui martor care se află în străinătate, de exemplu. Sau dacă este nevoie de o audiere prin videoconferință.

Revenind la aceste cheltuieli care se află în sarcina statului și pot fi ocazionate de  transferul persoanelor de pe teritoriul statului în care a fugit pe teritoriul României, avem următoarele  categorii: indemnizații și remunerații ale martorilor și experților, precum și cheltuielile de călătorie și ședere, cheltuieli ocazionate de remiterea anumitor obiecte, cheltuieli ocazionate de transferul persoanelor pe teritoriul statului solicitant sau la sediul unei autorități judiciare, cheltuieli ocazionate de tranzitul unei persoane de pe teritoriul unui stat străin sau de la sediul unei autorități judiciare către un stat terț, cheltuieli ocazionate de recurgerea la o videoconferinţă pentru a duce la îndeplinire o solicitare de asistență judiciară sau orice altă cheltuială considerată drept extraordinară de statul solicitat în funcție de mijloacele umane sau tehnologice pe care le-am utilizat pentru a îndeplini această cerere.

A doua ipoteză este cea în care fugarul se sustrage de la executarea pedepsei. Așa cum vă spuneam, este deja condamnat și a decis să fugă din țară. În acest caz, pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în țară a persoanei solicitate, a persoanei extrădate sau extrădabile, după caz, care s-a sustras executării pedepsei, autoritățile din România au drept de regres, la instanța civilă competentă. Această cauză se va judeca cu celeritate și va fi acțiunea scutită de taxă de timbru. Categoriile de cheltuieli vor fi stabilite printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției sau la propunerea Ministerului Afacerilor Interne. De de? Aceste două ministere sunt cele care avansează cheltuielile cu fugarii.

 În această situație, ca să fie și mai simplu spus, cheltuielile făcute cu aducerea fugarului condamnat definitiv în țară vor fi recuperate printr-o acțiune separată în instanța civilă iar titularul acțiunii va fi ministerul care a avansat cheltuielile.

Vreau să vă dau, cu titlu de exemplu, tipurile de cheltuieli  care vor fi suportate de fugar în această ipoteză: costul biletelor de avion, cazarea escortei, eventuale cheltuieli de transport suportate de escortă, cazare  la sediul autorității judiciare străine, cheltuieli generate de aeroport șamd.

În acest context, doar la nivelul anului 2023, statul român a scos din buzunare  10.025.000 lei pentru 803 persoane aduse în țară. O sumă relevantă care ar putea fi redirijată către sistemul penitenciar, către noi sedii de instanțe, modernizarea lor șamd.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News