Glutamatul de sodiu sau monoglutamatul (E621) a fost descoperit la începutul secolului 19 în Japonia și este folosit ca potențiator de aromă în diverse alimente și condimente. Rolul lui este de a pacali creierul că acel aliment este foarte gustos, insa ascunde si alte efecte.

Ascunsă la umbra denumirii de E621, pentru că aşa cer regulamentele, majoritatea populației nu știe ce înseamnă acest simbol  şi ce efecte nocive pot să aibă asupra organismului uman. Glutamatul de sodiu este un drog şi un neurotransmiţător. El este întâlnit în mod natural în corpul uman şi este responsabil, alături de alţi nerotransmiţători (că acidul aspartic), de funcţionarea corectă a sistemului nervos. De aceea, pentru o funcţionare corectă a creierului şi a organelor interne, este absolut necesar să existe un nivel echilibrat al concentraţiei acestora în corp.

Glutamatul de sodiu nu se descompune în timpul gătirii alimentelor dar, ca toți aminoacizii, în prezența zaharurilor și la temperaturi ridicate (prăjire, coacere, fierbere) rezultă reacții care au ca produși substante cancerigene.

Multe alimente, ca soia şi roşiile, conţin nivele ridicate de glutamat natural. Forma artificială (glutamatul monosodic) este o substanţă chimică pură care se foloseşte în cantităţi uriaşe în foarte multe restaurante şi magazine „fast-food". Unele dintre acestea afişează „fără MSG adăugat", dar ingredientele folosite pentru prepararea diverselor produse pot conţine glutamat.

[citeste si]

– compușii de transformare metabolică au efect neurotoxic: poate produce dureri de cap, greață, slăbiciune, ameteală, senzații de arsură în antebraț și ceafă, astm, respirație dificilă, scade puterea de concentrare şi distruge neuronii şi potenţează comportamentul antisocial şi agresiv. Acestea sunt doar unele dintre efectele adverse pe care la produce otrava din mâncare asupra comportamentului uman;

– poate produce oscilații ale tensiunii arteriale, modificări ale ritmului cardiac;

– poate produce crampe, diaree, hemoroizi;

– crestere in greutate, obezitate;

– suprastimulează celula nervoasă, are un efect dezastruos asupra neuronilor din creier si poate contribui la declanșarea maladiilor Huntington, Alzheimer, Parkinson, sindromul ADHD

- Piele: Crăpături, mâncărimi, leziuni bucale, paralizie parţială, uscarea gurii, înţepenirea feţei, înţepenirea limbii, cearcăne sub ochi;

– fiind un neurotransmitator, provoacă dependență, ca și drogurile;

Alimente cu glutamat

Glutamatul de sodiu se găsește în foarte multe alimente și dacă nu evitam produsele ce conțin E621, putem ajunge sa consumam o cantitate foarte mare. Astfel, E621 se găsește în: sos de soia, cârnați, salam, parizer, condimente, supe instant, brânzeturi, legume in conservă, bulion, prafuri aromate, sosuri și în multe alte alimente procesate.

Deşi glutamatul monosodic este afişat pe produs (aşa cer regulamentele), mulţi producători de alimente sunt conştienţi de faptul că la ora actuală oamenii privesc cu suspiciune un produs care conţine E621 şi caută să folosească alte căi legale pentru a introduce această substanţă în produsele lor. Cel mai des întâlnit ingredient care conţine glutamat monosodic „la greu" este caragenan (E407). Simptomele aparute la scurt timp dupa consumul de caragenan sunt reactii alergice, probleme la nivel digestiv (crampe, diaree, balonare, flatulenta) si toxicitate la nivelul organelor.

Este de asemenea important de menţionat că glutamatul monosodic se poate găsi învaccinuri (chiar şi cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrină) şi în suplimente cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit în toate suplimentele vitaminice sau minerale încapsulate sub formă gelatinoasă.

 

 

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News