Tabletă
Desktop
Data publicării:
GERUL BOBOTEZEI, confirmat pe rit vechi, așa cum a și apărut. Tradiții și obiceiuri de BOBOTEAZĂ, 19 ianuarie
foto: Agerpres
Expresia ”gerul Bobotezei” este de pe vremea când România avea calendarul pe stil vechi, decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. Dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea pe data de 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie. Astfel, aprecierile din 6 ianuarie 2021 cum că ”gerul Bobotezei a devenit o glumă”, sunt spulberate astăzi. Temperaturile negative, care ajung până la -20 de grade, vin să confirme ”gerul Bobotezei”, așa cum era cunoscută această perioadă pe vremea când România avea calendarul pe rit vechi.
Creștinii ortodocși care se ghidează după de calendarul iulian prăznuiesc astăzi, 18 ianuarie, Ajunul Bobotezei. În această zi preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită dimineață, după Liturghie. Oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită. Clericul vine în casele oamenilor însoțiți de copii îmbrăcați în cămăși albe, sunând din clopoței și deschizând calea preotului, strigând ”Chiraleisa”, adică pronunțarea românească a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluiește), scrie Realitatea.md. Preotul vestește astfel botezul lui Iisus Hristos.
Masa de sărbătoare
Gospodinele pregătesc o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, iar sub faţa de masă se pune fân sau otavă. Potrivit tradiției, pe fiecare colț al mesei, se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare. Nimeni nu se atinge de bucate până nu vine preotul pentru a sfinți masa.
De Bobotează se încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. Tradiţia spune că atunci când se ia agheasma, credincioşii nu trebuie să fie certaţi cu nimeni şi să se abţină de la fapte şi gânduri rele. În caz contrar, aceștia îşi vor pierde din sacralitate, scrie Publika.md.
Dacă este ger recolta va fi bogată
În ziua de Bobotează, după Liturghie, preotul împreună cu enoriașii merg spre un lac, râu sau un izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. La sfârșitul slujbei, preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să o scoată, chiar dacă este ger. Din trecut se mai ştie că dacă în această zi ninge sau e ger, recolta va fi bogată.
Despre Bobotează se mai spune că este și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Se crede că în această zi animalele vorbesc, căpătând puteri nebănuite, relatează Jurnal.md.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă articolul în limba română Listen to the article in English Écoutez l'article en français Playlist audio - ascultă toate știrile Citește articolele cu aceleași etichete:
agheazma
ajunul bobotezei
boboteaza
obiceiuri
ortodocsi
preot
stil vechi
traditii
