În interiorul Uniunii Europene se fac în continuarea presiuni pentru eliminarea dreptului de veto. Ungaria, Austria și Cehia se opun.

Statele membre ale Uniunii Europene au reînviat dezbaterea cu privire la introducerea votului majoritar pe unele chestiuni de politică externă sau de securitate în locul necesității actuale de acord unanim al tuturor membrilor.

Mai mulți miniștri responsabili cu afacerile europene au precizat, la întâlnirea de la Bruxelles, că, de exemplu, noul sistem va simplifica acceptarea sancțiunilor. Cu toate acestea, Ungaria și alte țări au refuzat în mod constant să susțină o astfel de modificare a regulilor, a cărei introducere necesită încă acordul unanim.

Miniștrii au tratat subiectul în urma unei dezbateri publice de un an, numită Conferința privind Viitorul Europei. În cadrul conferinței au apărut inițiative pentru unele schimbări în funcționarea UE de la cetățenii țărilor UE. În timp ce Parlamentul European face presiuni ca cele 27 de țări să caute modificări ale tratatelor sale fondatoare pe baza dezbaterii, țările membre sunt mai reținute.

Austria, Cehia și Ungaria se opun

„Ar trebui să luăm mai multe decizii cu majoritate calificată și să limităm posibilitățile de utilizare a dreptului de veto”, a declarat ministrul de stat german Anna Lührmann reporterilor.

Țara ei, ca și alte câteva țări, în principal din Europa de Vest sau de Nord, solicită de multă vreme introducerea votului majoritar, care are și sprijinul europarlamentarilor și al Comisiei Europene. În ultimele luni, mai ales în legătură cu adoptarea sancțiunilor anti-ruse, pe care Ungaria le-a blocat în mod repetat, sprijinul pentru abrogarea dreptului de veto a crescut din partea altor țări, precum Spania.

Țările din aripa de est a UE, inclusiv Republica Cehă și Austria, nu sunt totuși în favoarea renunțării la principiul unanimității. Ungaria a fost cel mai proeminent oponent al acestei idei.

„Când suntem la masa negocierilor, ar trebui să luăm în considerare interesele fundamentale ale tuturor țărilor”, a declarat ministrul justiției ungar, Judit Varga. Până acum, statele nici măcar nu s-au pus de acord cu convocarea unei convenții care, la cererea europarlamentarilor și a Comisiei Europene, să se ocupe de eventualele modificări ale tratatelor de bază. Potrivit ministrului ceh pentru Afaceri Europene, Mikuláš Bek, este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în timpul președinției cehe a Consiliului UE, care va dura până la sfârșitul acestui an, scrie RMX.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News