Anchetatorii au examinat în martie e-mailurile începând cu data de 1 ianuarie 2015, când Olaf Scholz era primar al Hamburgului (nord), funcţie pe care a păstrat-o până la numirea sa în 2018 ca ministru de finanţe în guvernul fostului cancelar Angela Merkel.

Zeci de persoane au fost puse sub acuzare în acest dosar în Germania

Scandalul CumEx, o fraudă dezvăluită pentru prima dată în 2017, se referă la o schemă ingenioasă de optimizare fiscală pusă în aplicare de bănci şi care permite investitorilor străini să-şi reducă impozitele pe dividende. Zeci de persoane au fost puse sub acuzare în acest dosar în Germania, printre care bancheri, comercianţi, avocaţi şi consilieri financiari.

Mai mult de zece ţări sunt vizate. Printre băncile incriminate s-a numărat şi Warburg din Hamburg, care ar fi trebuit să ramburseze 47 de milioane de euro oraşului-port german, dar municipalitatea a renunţat la aceasta în 2016.

Anchetatorii încearcă să afle dacă lideri politici - şi printre ei Olaf Scholz, pe atunci primar al oraşului - au făcut presiuni asupra administraţiei financiare municipale să nu mai colecteze aceste impozite.

Olaf Scholz urmează să fie interogat din nou vineri la Hamburg

Olaf Scholz urmează să fie interogat din nou vineri la Hamburg de către o comisie parlamentară cu privire la rolul său în această afacere. Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat pentru Hamburger Abendblatt că cancelarul nu era la curent cu ancheta privind e-mailurile sale şi că, 'de altfel, nu există nimic de ascuns'.

Decizia de a renunţa la rambursarea sumelor datorate de banca Warburg ar fi fost luată la scurt timp după o discuţie a primarului de atunci, Olaf Scholz, cu Christian Olearius, la acea dată responsabil al băncii, potrivit presei germane. Olaf Scholz neagă că ar fi făcut presiuni asupra responsabililor fiscului din Hamburg pentru a renunţa la colectarea acestor taxe, notează Agerpres.

Citește și - Gazprom dă vina pe sancțiunile occidentale pentru limitarea aprovizionării cu gaze a Europei prin Nord Stream 1. Olaf Scholz spune că nu asta e problema

Gazprom spune că nu poate relua livrările de gaze prin Nord Stream 1 din cauza sancțiunilor occidentale.

Gazprom a declarat miercuri că sancțiunile occidentale au făcut „imposibilă” livrarea unei turbine esențiale pentru aprovizionarea cu gaze rusești către Europa, indicând că monopolul de stat rusesc nu va crește fluxurile înainte de o probabilă criză energetică în cursul acestui an.

Rusia dă vina pe măsurile punitive pentru prevenirea returnării turbinei fabricate de Siemens, despre care Gazprom susține că o obligă să limiteze livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1.

Cancelarul german Olaf Scholz a dat anterior vina pe Rusia, pentru întârzierile în instalarea turbinei, acuzând-o că nu a preluat echipamentul.

„Este evident că nimic – absolut nimic – nu stă în cale ca această turbină să fie transportată în Rusia și instalată acolo”, a spus el. Gazprom a redus fluxurile de gaze prin Nord Stream 1

Gazprom a redus fluxurile de gaz prin NS1 la 60% din capacitate la mijlocul lunii iunie, apoi le-a redus și mai mult săptămâna trecută, pe măsură ce disputa turbinelor se prelungea.

Compania a declarat joi că sancțiunile din Canada, Marea Britanie și UE „și discrepanța dintre situația în cauză și obligațiile contractuale ale Siemens” au însemnat că turbina nu a putut fi livrată.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că Rusia vrea garanții că Siemens Marea Britanie nu va opri turbina și Canada va returna toate turbinele trimise acolo pentru reparații.

Scholz a făcut observațiile în timp ce stătea lângă turbina în cauză – o intervenție menită să arate publicului german că nimic nu a împiedicat Gazprom să preia kitul.

Scholz a cerut Canadei să limiteze sancțiunile. Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News