Tabletă
Desktop
Data publicării:
Genul artistic care nu mai există. Bulai: Era la modă acum 30-40 de ani, dar azi nu mai are succes. Ştii de ce?
Fotografie de la Tima Miroshnichenko, Pexels
Sociologul Alfred Bulai şi jurnalistul Val Vâlcu au discutat, în cadrul ultimei ediţii de Nod în Papură din 2022, despre un gen artistic care nu mai există.
"Există un gen artistic, parodia, care era la modă acum 30-40 de ani. Nu mai există acum, pentru că nu mai are succes. Ştii de ce? Pentru că cea mai mare parte a publicului nu îşi mai dă seama dacă e parodie sau dacă aşa o fi. Era o scenă din Mel Brooks, unde patru namile băteau o bătrânică. Cred că azi s-ar face pângere la casa de producţie, cum să existe aşa ceva?
Unde e Compania a Şaptea, acea trilogie de filme franţuzeşti senzaţionale? Ei erau la mai puţin de 30 de ani de la război, şi începeau cu nişte trupe filmate din avion, scria că e mai sau iunie 1940, că brava armată franceză dă dovadă de o forţă extraordinară, că nicicând nu s-a retras vreo armată mai rapid. Făceau mişto de armata franceză din Al Doilea Război Mondial. Astăzi eşti politically correct!", a spus Alfred Bulai.
"A fost un film care nu a prins la publicul mare, Dunkirk se cheamă, cu vreun an înainte de pandemie. Începe exact aşa, cu un soldat britanic care se ferea de gloanţe, mai pe frică, mai pe uman. E vorba despre retragerea de pe plajele din Europa. Se termină cu pilotul care le ţine piept nemţilor, glorios, etc, dar măcar începe aşa, pe uman!", a intervenit Val Vâlcu.
"Lumea nu mai pricepe parodia, nu o mai prinde în general. Gândeşte-te la comedia MASH, americană, făcută în anii '60. Făceau mişto de războiul din Coreea, era groasă rău. E un gen de protest, de reacţie publică, dar cred că ţine şi de nivelul intelectual. Un coleg de-al meu care are un prieten în SUA vorbea cu el acum vreo 10 ani. Şi l-a întrebat ce face, la care ăla a zis că se duce la aeroport să ia un avion. L-a întrebat unde se duce, şi ăla a zis că se ducea în alt stat, la o premieră cu Mel Brooks, că la ei în stat nu a fost niciodată un astfel de film. Mel Brooks nu era gustat nici în SUA peste tot!", a mai spus sociologul.
"Ştii care e avantajul acum? S-a ieftinit mult producţia, deci s-ar putea face chestii de nişă. Nu mai costă pelicula, există digital. Şi mai ai şi teatru, unde poţi merge la alt gen de public, mai intelectual. Dar observ şi în teatru solemnitatea asta, mai ales la tineri. Sunt trişti, aş zice! E greu de făcut umorul, cred, şi atunci producătorii merg pe acid...", a mai spus Vâlcu.
Bulai a concluzionat spunând că "este o corelaţie directă între nivelul de inteligenţă şi simţul umorului. Cu cât ai nivelul de inteligenţă mai ridicat, cu atât simţi umorul mai mult. Marii savanţi au avut simţul umorului în general. Şi primatele râd. Broasca ţestoasă nu râde, nu se încruntă. Trăieşte mai mult, dar de pomană...!".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
