Gabriela Firea, fertilizări fără număr din banii CNAS. Care sunt mizele operațiunii
Data publicării:
Autor: Val Vâlcu
WhatsApp
Pe ce poate sparge statul de la 20 la 40 de milioane de euro, în vremurile acestea bântuite de atâtea crize?

Pe ajutoare pentru firmele românești puse la pământ de criza gazului? Pe finanțarea a 20-30 de silozuri, pentru producătorii de cereale, în plină criză a grâului? Pentru subvenționarea unor procesatori, în plină criză a alimentelor?

N-ați ghicit, statul plănuiește să dea banii pe inseminări artificiale, gratuite și fără număr. Programul național de fertilizare in vitro, perla coroanei unui minister inventat pentru Gabriela Firea, poate consuma anual între 20-40 de milioane de euro, fiind cel mai generos din Europa, poate și din lume.

Desigur, statul social trebuie să ajute familiile care nu pot avea copii pe cale naturală. Așa cum ajută și familiile ai căror copii au cancer. Dar, ce să vezi, bugetul pentru tratamentele oncologice e limitat de posibilitățile țării noastre sărace. Cele mai noi și mai bune medicamente sunt compensate cu ani de zile întârziere față de țările din Vest, multe proceduri nu sunt accesibile în spitalele publice, suportul social e mai mult în grija ong-urilor. Unul din trei copii are acces dificil la servicii medicale, după cum recunoștea chiar premierul Ciucă, într-un mesaj emoționant transmis de Ziua Familiei.

Fertilizări fără număr, plătite din banii CNAS

La fertilizări nu trebuie decât să vrei să încerci. Ori de câte ori vrei. Suedia, Olanda sau Polonia limitează numărul încercărilor la trei, fiindcă sunt proceduri cu efecte secundare, pe de o parte, și fiindcă bugetul nu-i la discreție, pe de alta. Finlanda, ca și alte țări, impune o co-plată, astfel încât să fie  responsabilizate cuplurile, să aleagă cele mai bune clinici, și, evident, să păstreze, în limite rezonabile, cheltuielile.

În România, Ministerul Familiei plătește fără număr (nu se cer analize privind rezerva ovariană; nu mai e limită de vârstă-ca în țara Adrianei Iliescu). Generozitatea e firească, mai ales că Ministerul Gabrielei Firea nu dă din fondurile proprii, ci din banii CNAS. Adică din banii asiguraților din sistemul public de sănătate. Cu sau fără avizul Ministerului Sănătății sau al Casei de Asigurări, dacă asta va stabili guvernul, printr-o decizie politică, în care funcția de vicepreședinte PSD contează mai mult decât recomandările comisiilor medicale de specialitate.

Performanța clinicii nu e criteriu de finanțare?!                                          

La o primă vedere, acest program pare croit pentru clinicile de fertilizare in vitro. Nu li se cere nici un audit de performanță, nu s-au introdus criterii, se compensează tot, până la concurența sumei de 4000 de euro pentru fiecare FIV. Această sumă anunțată are toate șansele să stabilească prețul final: toate procedurile vor fi, ca preț, pe acolo. Și vor fi decontate, repet, ori de câte ori se solicită, oricărei clinici acreditate, fie că procedura reușește, fie că nu. În timp ce tratamentele pentru hepatită C, de pildă, sunt decontate de stat doar dacă pacientul e vindecat.

Dar, să nu fim cârcotași: nu putem crede că programul are drept scop inseminarea clinicilor de fertilizare cu câteva zeci de milioane de euro.

Prima grijă, Primăria

Scopul e mai degrabă politic. Gabriela Firea are nevoie, dacă va candida la București, de electorat de dreapta (dacă nu va pierde, între timp, electoratul propriu, pe care îl cam neglijează). Statisticile arată că beneficiarii FIV sunt persoane din mediul urban, educate, cu venituri peste medie. Practic, definiția electoratului de dreapta…A, să nu uit, nici o anchetă socială nu condiționează ajutorul de 4000 de euro, care pica mănușă, de exemplu, unui director de firmă cu 4000 de euro pe lună salariu.  

În plus, acest efort bugetar făcut de ministrul Familiei cu banii asiguraților la Sănătate poate fi vândut și ca soluție la criza demografică. În fiecare lună, România pierde 6000 de persoane, fără a lua în calcul migrația, de circa 200 de mii în fiecare an. Cu 5000 de fertilizări plătite cu 4000 de euro, de două ori pe an, putem acoperi deficitul pe două săptămâni. Doamne-ajută!

Nu vă mai gândiți că acele 20 de milioane ar putea fi folosite la construcția a 70 de centre de zi pentru copiii vulnerabili sau la îmbunătățirea sistemului de adopții. Avem în fiecare an peste 5000 de orfani care intră în sistem, dar numai 1200 de familii reușesc să adopte, așa că 47.000 de copii se află în instituții, în loc să fie în familie.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel