FSLI: Premierul Florin Cîțu refuză să dialogheze
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Crişan Andreescu
WhatsApp
Profesorii reacționează dur împotriva apelului de încetare a grevei, lansat de premier. Hăncescu (FSLI): S-ar putea să crească numărul de protestatari mâine
Profesorii reacționează dur împotriva apelului de încetare a grevei, lansat de premier. Hăncescu (FSLI): S-ar putea să crească numărul de protestatari mâine
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, care apără interesele a peste 165.000 de membri de sindicat, dezaprobă public politica Guvernului-Cîțu prin care este refuzată orice formă de dialog social. Cele trei federații sindicale reprezentative din învățământ au suspendat o acțiune de protest pentru care au obținut aprobare, pentru ca reprezentanții lor să se întâlnească cu Prim-ministrul Guvernului României, Florin Cîțu. Acesta a refuzat să dialogheze.

Dacă guvernanții s-ar fi ascuns de ochii lumii, pentru a lucra în liniște și a găsi soluții la problemele economice pe care le are România și pentru a veni în sprijinul salariaților, ar fi fost de lăudat. Doar că munca lor “asiduă” a fost orientată doar spre tăierea cheltuielilor, pentru a reduce cât mai mult deficitul, fără ca aceasta să fie o cerință imperativă a celor de la Bruxelles, ceea ce înseamnă doar servilismul Guvernului nostru.

Această politică a ușilor închise promovată de Coaliția: PNL-USR PLUS-UDMR, ne amintește de perioada nefastă a Guvernului Boc din anii 2009-2010, când austeritatea impusă a fost cuvântul de ordine. Constatăm că năravurile celor care au guvernat atunci, au revenit!

Refuzul Guvernului de a dialoga sporește nemulțumirea în rândul salariaților din educație. În aceste condiții, CUI NE PUTEM ADRESA? Solicităm intervenția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, care, potrivit Constituției României, are rolul de mediator între instituțiile statului. Intervenția Președintelui României se impune, având în vedere că bugetul de austeritate propus pentru educație va însemna eșecul Programului domniei sale, “România Educată”.

Conducătorii României, preocupați  de împărțirea funcțiilor

Este evident că cei care conduc acum România au ca preocupare principală în aceste zile împărțirea funcțiilor din această țară și numirea prietenilor sau clienților de partid în posturile cheie, călcând în picioare principiul meritocrației pentru accederea în funcții publice, clamat în campania electorală. Toate acestea nu fac altceva decât să sfideze populația care printre altele i-a și votat!

2,5% din PIB ar urma, potrivit unor surse neoficiale, să fie bugetul alocat educației în anul 2021 de la bugetul de stat. Cum traducem acest procent? România este codașa țărilor membre ale UE în ceea ce privește investiția în educație care este, în medie, de aprope 5% din PIB la nivel european. Asta înseamnă continuarea politicii de subfinanțare a unui domeniu pe care specialiștii îl consideră fundamental pentru progresul economic. Când România are peste 800 de unități școlare cu toalete ca în Evul Mediu, cum își permit guvernanții să nu facă efortul de a suplimenta fondurile pentru educație? De fapt, domnul Florin Cîțu pune acum în practică ceea ce a afirmat atunci când era ministru de finanțe: “Pentru mine educația și sănătatea nu sunt domenii prioritare”. O viziune toxică, domnule Prim-ministru!

Din păcate, nu numai investițiile în infrastrutura școlară au de suferit din cauza acestor politici de austeritate nesăbuite, ci și salariații din învățământ. Cu salarii situate în pătrimea inferioară a grilei de salarizare, angajații din educație stau acum cu altă sabie deasupra capului. Doamna deputat Violeta Alexandru, fost ministru al muncii, a identificat niște sporuri “suspecte” în învățământ: este vorba despre sporul acordat pentru cadrele didactice care lucrează în zone izolate, adică la școli unde mulți profesori merg pe jos kilometrii întregi sau ajung acolo doar cu ajutorul căruțelor trase de cai, ori cu barca. Eliminarea acestui spor din aceste zone izolate ar conduce la creșterea exponențială a numărului de cadre didactice necalificate, care astăzi este de aproape 4.000, România fiind unică în Europa la acest capitol, cauza principală fiind salariile total nemotivante din învățământ.

Eliminarea voucherelor, lovitură pentru salariații din învățământ

Guvernul a decis și eliminarea voucherelor de vacanță. Ceea ce nu știe actualul Executiv este faptul că acordarea acestor vouchere a însemnat enorm pentru mulți salariați din învățământ, în special pentru cei cu venituri foarte mici care și-au permis să meargă pentru prima dată, după mulți ani, în concediu. Însă ceea ce este și mai ciudat, această decizie a suspendării voucherelor vine într-un moment în care industria turismului românesc este grav afectată, iar acordarea acestor vouchere ar fi însemnat salvarea de la faliment a multor firme de turism. Asta înseamnă lipsă de viziune economică!

Se vorbește despre eliminarea indemnizației de hrană! Ar fi o altă lovitură pentru mulți salariați din învățământ. Având în vedere că în învățământ sunt aproximativ 60.000 de salariați care câștigă lunar aproape de salariul minim pe economie, eliminarea acestei indemnizații ar avea consecințe grave asupra lor, pentru că nu ar avea din ce să supraviețuiască. Printre cei loviți de această decizie sunt și cadrele didactice tinere care au venituri lunare mai mici de 2.500 de lei.

Înțelegem că 2021 este pe plan mondial un an dificil din punct de vedere economic, dar haideți să fim sinceri: unde sunt strategiile de relansare economică, unde sunt fondurile absorbite din PNRR sau cele europene? Unde sunt proiectele de investiții? Unde este sprijinul acordat mediului privat? Nu există nimic! Există probabil doar o clientelă politică pentru care trebuie să se facă acum deconturi!

Simion Hancescu: 2021, un an al revoltelor de stradă

"Educația nu e o prioritate nici în acest an, dar se pare că niciun domeniu de activitate nu reprezintă o prioritate. Mă întreb, acest Guvern are vreo strategie pentru a scoate țara din impas? Tot ceea ce apare în spațiul public sunt fie bâlbâieli, fie anunțuri legate de austeritate sau contre acide între membrii coaliției de guvernare cauzate de neînțelegerile de la împărțirea funcțiilor. Toate acestea formează un tablou premergător crizei economice și sociale pentru care acest Guvern se face cu totul responsabil.

Refuzul guvernanților de a majora salariile personalului didactic, așa cum prevedea legea, neasigurarea sumelor necesare pentru calculul corect al salariilor, care oricum sunt foarte mici, dezinteresul de a se asigura vaccinurile pentru cadrele didactice care în această perioadă sunt expuse riscului îmbolnăvirii cu Coronavirus, precum și celelalte probleme prezentate, nu sunt altceva decât motive prin care guvernanții îi invită pe salariații din învățământ în stradă, pentru a protesta, moment care se va întâmpla cât de curând, dacă este refuzat în continuare dialogul social prin care încercăm să găsim soluții pentru sprijinirea angajaților din Educație.

Lipsa comunicării și a negocierilor va transforma acest an într-unul al revoltelor de stradă, iar Guvernul va reuși să rămână în istorie ca un alt Executiv care a dat greș într-un an de criză, pentru că nu a avut niciun plan de redresare, ci doar de tăiere. Scăderea puterii de cumpărare în rândul salariaților din educație nu va duce la relansarea economică, ci doar la adâncirea unor discrepanțe sociale existente deja între aceștia și alte categorii privilegiate", a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.    

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel