Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Frescă în care apare „Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, ascunsă sub un placaj de ghips în Cernăuți
Frescă în care apare „SF. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, ascunsă sub un placaj de ghips în Cernăuți / Sursă foto: Agenția BucPress
O frescă din secolul al XIX-lea a fost descoperit în fosta Reședință Mitropolitană din Cernăuți.
La 24 iulie a.c. colaboratorii Centrului Cultural-Istoric de pe lângă Universitatea din Cernăuți au descoperit sub un placaj de ghips în paraclisul mitropolitan al Reședinței Mitropolitane din Cernăuți o frescă cu imaginea SF. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, notează Agenția BucPress din Cernăuți.
Potrivit ghidului universității, prof. Nicolae Costaș, fresca SF. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, ocrotitorul Bucovinei ar fi fost realizată până în 1882.
Această frescă a fost ascunsă sub un placaj de ghips timp de 77 ani.
Cernăuți, orașul odinioară românesc în care nu mai auzi limba română. E problemă mare și cu engleza
Deseori se vorbește despre prezența românească în Republica Moldova, despre faptul că societatea este împărțită în cetățeni care spun că vorbesc „limba română“ și cetățeni care spun că vorbesc „limba moldovenească“. Cu toate acestea, în marile orașe din stânga Prutului, Chișinău și Bălți, populația declarată de etnie moldovenească/românească e de 78%, respectiv 58% și, odată ajuns acolo, poți auzi o curată limbă română în frumosul grai moldovenesc, chiar dacă, la nivel de jargon, în anumite medii, limba a împrumutat și anumite expresii rusești.
După ce Basarabia s-a unit cu Regatul României, la 27 martie 1918, Bucovina, până atunci aflată sub ocupație Austro-Ungară, a decis, la 28 noiembrie 1918, „unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României“. Astfel, intrau în componența României orașele Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Rădăuți și Cernăuți. Puținele catagrafii din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea precizează că populația de români era de peste 80-90% în momentul în care Țara de Sus a Moldovei a fost anexată de Monarhia Habsburgică, în 1775.
În anul 1930, în Recensământul general al populației din Regatul României, orașul Cernăuți număra 30.367 de români (27,01%), 42.592 evrei (37.88%), 16.359 germani (14,55%) și 24.013 ruteni (9,9%), restul reprezentând alte minorități printre care cea poloneză era cea mai numeroasă.
În centrul Cernăuțiului nu se mai aude limba română
Aflat la puțin peste 30 de kilometri de granița de nord a țării, Cernăuți te întâmpină cu un puternic „zid ligvistic“ de cum pășești pe străzile centrale ale orașului. Parcă nu îți vine să crezi că, într-o urbe superbă care a făcut parte din Principatul Moldovei și mai apoi din Regatul României, în prezent nu mai auzi deloc vorbindu-se limba română. O plimbare pe celebra stradă pietonală Olga Cobiliansca, în trecut strada Iancu Flondor, îți dă impresia că te afli pe malul Volgăi, nu al Prutului (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
cernauti
fresc
ioan cel nou de la suceava
sfantul mare mucenic ioan cel nou de la suceava
universitatea din cernauti
