Francezul Michel Platini, fost preşedinte al UEFA (2007-2015), a încheiat marţi cel mai negru capitol din viaţa sa, după ce i-a expirat suspendarea de patru ani care l-a împiedicat să candideze în 2015 la preşedinţia FIFA, comentează agenţia EFE. 

În octombrie 2015, când îşi pregătea candidatura pentru preşedinţia FIFA, la care urma să-l înlocuiască pe Joseph Blatter, mentorul şi în acelaşi timp călăul său, a intra în vizorul Comisiei de etică a FIFA. Blatter, pe atunci preşedintele FIFA, a fost cel care l-a angajat pe Platini în rolul de consilier şi de aici l-a împins către preşedinţia UEFA, dar fostul decar francez crede că tot mâna elveţianului a stat în spatele sancţiunii sale.

În urmă cu patru ani, Comisia de etică a FIFA, care investiga mai multe posibile cazuri de corupţie, i-a suspendat pe Blatter şi Platini de formă provizorie pentru 90 de zile. Motivul a fost o plată neloială de 1,8 milioane euro făcută cu întârziere de Blatter către Platini în 2011, pentru activitatea lui de consilier din perioada 1999-2002, fără existenţa unui contract scris. Comisia de Etică a FIFA a luat însă o nouă decizie în decembrie 2015, când i-a suspendat pe Blatter şi Platini pentru opt ani, sancţiune redusă la şase ani după un recurs al ambilor la Comisia de apel.

Platini a făcut apel apoi la Tribunalul de Arbitraj Sportiv şi obţine o reducere de încă doi ani ai sancţiunii, în timp ce recursul lui Blatter a fost respins. De atunci, Platini, a dus o luptă constantă pentru reabilitarea numelui său. A participat la alegerea slovenului Aleksander Ceferin ca succesor al său în fruntea UEFA, când a transmis Congresului un mesaj că are conştiinţa împăcată, şi a încercat fără succes un recurs la justiţia civilă şi la Curtea europeană a drepturilor omului (CEDO).

În cei patru ani, francezul a rupt rareori tăcerea, mai ales că a fost confruntat cu o altă investigaţie privind votul pentru desemnarea Qatarului ca gazdă a Cupei Mondiale din 2022. A fost reţinut de poliţie timp de 15 ore, pentru a da declaraţii privind votul său în favoarea Qatarului, după ce a participat la un dineu la Palatul Elysee, alături de preşedintele francez de atunci Nicolas Sarkozy şi de emirul Hamad Ben Khalifa Al-Thani. Triplul câştigător al Balonului de Aur va analiza acum ce proiect i se potriveşte mai mult, să aştepte patru ani pentru a candida la preşedinţia FIFA, ocupată de Giani Infantino, mâna sa dreaptă de la UEFA, sau să candideze anul viitor la preşedinţia Federaţiei franceze de fotbal, precizează EFE, potrivit Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News