Criză a forței de muncă în Rusia. Cauza: Sectorul apărării face angajări pe bandă rulantă
Decizia Moscovei de a lansa "operațiunea militară specială" în Ucraina a generat o criză fără precedent pe piața muncii din Rusia.
Potrivit unui raport Reuters, deficitul de forță de muncă afectează toate domeniile economiei, alimentat de mobilizarea militară, emigrarea în masă și recrutările masive din sectorul apărării. Consecințele acestei situații sunt resimțite atât la nivel social, cât și economic, marcând un moment critic pentru economia rusă.
În orașe precum Kamensk-Uralsky, din regiunea Sverdlovsk, problemele cauzate de lipsa forței de muncă sunt evidente. Olga Slatina, o locuitoare, a scris pe rețelele sociale: "Autobuzul numărul șapte nu a circulat în această dimineaţă. Dispecerul ne-a spus că nu circulă pentru că nu există niciun șofer disponibil care să plece în cursă."
În Sverdlovsk, unde se află numeroase fabrici de armament, erau raportate la începutul lunii octombrie peste 54.900 de locuri de muncă vacante, comparativ cu doar 8.762 de persoane în căutarea unui loc de muncă, potrivit Agenției regionale de ocupare a forței de muncă. La nivel național, firma de recrutare Superjob estimează că numărul locurilor de muncă vacante a crescut de 1,7 ori în ultimii doi ani, în timp ce sectorul industrial a înregistrat o creștere de 2,5 ori.
Rata șomajului, deși la un minim istoric de 2,3% conform Rosstat, ascunde dezechilibre majore pe piața muncii. Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, 73% dintre companii se confruntă cu deficit de personal.
În timp ce companiile civile se luptă să atragă angajați, sectorul apărării beneficiază de finanțări masive și de politici de recrutare agresive. Natalia Zubarevich, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, explică: "Nu există niciun fel de restricţii pentru companiile din industria de apărare. Ele au primit o finanţare frenetică, astfel încât pot majora salariile şi pot recruta angajaţii altor firme."
Un exemplu notabil este zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde angajații sunt atrași de salarii mari. "Un prieten care a lucrat acolo spune că nici măcar nu putea cheltui banii pentru că lucra tot timpul," povestește un angajat dintr-o companie civilă.
În regiunea Sverdlovsk, cei care se alătură forțelor armate pentru a lupta în Ucraina primesc un bonus la semnare de 2,1 milioane de ruble (aproximativ 18.560 de dolari), o sumă de aproape 25 de ori mai mare decât salariul mediu lunar.
Sectoarele critice resimt criza de personal
Criza de forță de muncă este deosebit de acută în sectoarele manufacturier, logistică, construcții și IT. Lydia Kataskina, director de resurse umane la Glavstroy, explică: "În construcții, lipsa personalului duce la creșterea prețurilor, întârzieri la livrare și diminuarea calității." La rândul său, Sergei Pakhomov, director la dezvoltatorul imobiliar Golos Group, afirmă: "Trebuie să decidem dacă vom mai demara noi proiecte. Nu pentru că nu sunt bani, ci pentru că nu sunt suficienţi oameni care să vină să lucreze pe şantier."
Sectorul agricol este și el afectat, cu aproximativ 200.000 de persoane (3,3% din totalul angajaților) părăsind domeniul în 2023, potrivit ministrului rus al Agriculturii, Oksana Lut.
Inclusiv Ministerul de Interne al Rusiei resimte efectele crizei. Valentina Matvienko, președinta Consiliului Federației, a declarat recent că numărul posturilor vacante din acest minister s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând la 173.800, adică 18,8% din total. "Despre ce gen de lege şi ordine putem vorbi, inclusiv în domenii precum migraţia, traficul de droguri şi altele?" s-a întrebat aceasta retoric.
Economiștii avertizează că lipsa forței de muncă ar putea încetini economia rusă. Ministerul Economiei prognozează o încetinire a creșterii PIB de la 3,9% în acest an la 2,5% în 2024. Până în 2030, se estimează că economia va avea nevoie de 2,4 milioane de angajați suplimentari în sectoare precum manufactură, sănătate, transporturi și IT.
Pentru a combate criza, ministrul Economiei, Maxim Reshetnikov, a propus recrutarea tinerilor, pensionarilor și persoanelor cu dizabilități, precum și relaxarea restricțiilor privind orele suplimentare. Cu toate acestea, soluțiile propuse sunt văzute de mulți experți drept măsuri temporare, care nu abordează cauzele fundamentale ale problemei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News