FMI este de acord cu taxarea suplimentară a companiilor care se folosesc de criză pentru a-și mări profiturile. Ce condiții pun economiștii
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 12 oct 2022, 16:41
WhatsApp
FOTO: Pexels
FOTO: Pexels
Fondul Monetar Internaţional sprijină planurile guvernelor de a taxa profiturile excesive ale companiilor dar crede că astfel de modificări trebuie comunicate în mod clar şi nu se pot aplica profiturilor deja realizate, a declarat miercuri pentru Reuters principalul expert fiscal din cadrul FMI, Vitor Gaspar.  

Gaspar, directorul Departamentului fiscal din FMI, a spus că taxarea profiturilor excesive ar putea furniza o sursă permanentă de venituri la bugetul unei ţări, însă iniţiativa pe care o are în vedere în prezent Uniunea Europeană este una "problematică" pentru că violează certitudinea fiscală.

Fost ministru de Finanţe al Portugaliei, acesta a precizat că în opinia FMI sistemul de taxe ar trebui să fie clar, predictibil şi dominat de lege, ceea ce înseamnă că o propunere de a taxa profiturile excesive "care să se aplice profiturilor deja realizate este o iniţiativă problematică". În opinia expertului FMI, decizia Comisiei Europene de a avansa o astfel de soluţie a fost adecvată la acel moment, având în vedere mărimea considerabilă a profiturilor şi nevoia de a proteja categoriile vulnerabile.

Cu toate acestea, FMI consideră că o taxă ad hoc pe profiturile excesive ar viola principiul certitudinii fiscale. "Este clar că regulile jocului sunt modificate", a spus Vitor Gaspar într-un interviu pentru Reuters.

Ţările membre UE discută în prezent dacă firmele petroliere care fac profituri record, în contextul crizei energetice declanşate de invazia rusească din Ucraina, ar trebui să plătească taxe suplimentare pentru a-i ajuta pe consumatori să facă faţă exploziei inflaţiei.

Grupul petrolier francez TotalEnergies a estimat luna trecută că ar putea plăti taxe suplimentare de peste un miliard de euro dacă UE aprobă planurile Comisiei de a impune taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor de petrol şi gaze.

Într-un nou raport cu privire la politicile bugetare, denumit "Fiscal Monitor", publicat miercuri, FMI susţine că o taxă permanentă pe profiturile excepţionale rezultate de pe urma extragerii de combustibili fosili ar putea fi avută în vedere, dacă nu există în vigoare un alt mecanism fiscal mai adecvat. Aceasta ar permite unui guvern să majoreze veniturile fără a majora inflaţia sau a reduce investiţiile, şi ar evita distorsiunile create de o taxă temporară asupra profiturilor excepţionale.

De asemenea, astfel de măsuri ar permite o mai bună partajare a riscului între guvern şi sectorul privat, a spus Gaspar. De exemplu, în timpul pandemiei, guvernele au majorat cheltuielile fiscale pentru a-i proteja pe cei vulnerabili, iar la rândul lor firmele au beneficiat de pe urma acestui lucru.

"Sectorul public asigură societatea în perioade dificile dar pentru ca acest model să fie viabil ar trebui să participe şi la perioadele bune. O taxă pe profiturile excesive poate fi de ajutor în acest efort", a spus Gaspar. Acesta a recunoscut totuşi că FMI are o viziune sistemică detaşată cu privire la acest subiect, în timp ce Comisia European gestionează o criză care ameninţă să arunce Europa în recesiune.

"Nu cunoaştem detaliile. Ceea ce discutăm la acest moment sunt posibilităţile şi cum anume vor fi implementate opţiunile de politici", a precizat expertul FMI. 

FMI și-a modificat estimările economice. Scenariul pentru 2023, mai negru decât se anticipa

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

În schimb, pentru anul viitor, FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele privind România, mizând pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%, faţă de creşterea de 3,4% anticipată în primăvară.

Pentru România, noile cifre revizuite ale FMI sunt uşor mai optimiste decât prognoza Băncii Mondiale, care la începutul lunii octombrie estima că economia va înregistra un avans de 4,6%, în acest an. În schimb, pentru anul viitor, Banca Mondială este mai optimistă decât FMI, prognozând o creştere economică de 3,2%. Cele mai optimiste previziuni sunt cele ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care au indicat că economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an.

Conform INS, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2022, a fost de 355,964 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 2,1% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021. Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

Cea mai recentă prognoză a Comisiei Naţional de Strategie şi Prognoză - din iulie 2022 - are în vedere o creştere economică reală de 3,5%, în timp ce proiectul de buget este fundamentat pe un avans al economiei de 4,6% în acest an.

La nivel global, FMI subliniază că economia mondială continuă să se confrunte cu provocări semnificative, care sunt influenţate de efectele persistente venite din partea invaziei ruseşti din Ucraina, a crizei costului vieţii ca urmare a presiunilor inflaţioniste, precum şi a încetinirii economiei chineze. În cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a menţinut nemodificate prognozele conform cărora economia mondială va încetini de la un avans de 6% în 2021 până la unul de 3,2% în 2022, pentru ca în 2023 să încetinească până la 2,7%.

Instituţia financiară internaţională avertizează însă că cel puţin o treime dintre economiile lumii vor intra în recesiune tehnică iar cele mai mari economii (SUA, Uniunea Europeană şi China) vor continua să stagneze. În plus, experţii FMI au calculat că există o probabilitate de 25% ca anul viitor creşterea economiei mondiale să fie mai mică de 2%, o situaţie care nu s-a mai întâmplat după 2011, exceptând criza financiară globală şi primul an de pandemie.

"Pe scurt, ceea ce este mai rău abia urmează, iar pentru mulţi oameni 2023 se va simţi ca o recesiune", a declarat directorul de cercetare de la FMI, Pierre Olivier Gourinchas.

În perioada 10-17 octombrie 2022 au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), notează Agerpres. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?