PSD și UDMR susțin o suprataxare a marilor companii, cu o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro. 

”Din punctul meu de vedere, nu susțin astfel de taxări (suprataxare cu 1% din cifra de afaceri a marilor companii, n.r.). Bineînțeles că am susținut asta în coaliție (...) Așa, pe hârtie, pot să scriu multe. Ea nu se justifică în context economic, am avut economia închisă două luni, timp în care bugetul a fost susținut de astfel de companii. Nu-și are loc astfel de taxă. Ea este susținută de partenerii din coaliție, dacă și premierul este de acord. Este vorba de impozitarea pe cifra de afaceri vs. impozitarea pe profit”, a declarat Florin Cîțu.

Suprataxarea cu 1% din cifra de afaceri a marilor companii, numită și ”taxa de solidaritate”, a fost gândită de partidele ce susțin Guvernul Ciucă, pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro.

Dacă va fi introdusă o astfel de taxare suplimentară, printre companiile afectate s-ar număra, conform profit.ro, Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour. În total, ar fi aproximativ 330 de companii care ar trebui să plătească această taxă de 1%. 

Dacia ar plăti 37 de milioane de euro, OMV Petrom 30 de milioane de euro. În total, statul român ar încasa 1 miliard de euro. O astfel de taxă, numită ”de solidaritate”, nu este nouă. A mai fost vehiculată în 2017, când la guvernare erau PSD și ALDE. Atunci era avansată o taxă de 2% la fondul de salarii. Ulterior, s-a vorbit despre o taxă de 0,25%, apoi despre o contribuţie asigurătoare pentru muncă, de 2,25. 

Acum, această taxă de solidaritate, pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro, este susținută de PSD și UDMR. Liberalii, după cum afirmă și liderul lor, Florin Cîțu, nu ar susține această taxă pe cifra de afaceri a marilor companii. 

Reacția Consiliului Investitorilor Străini (FIC)

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a transmis, în acest context: ”Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deşi nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar şi comparativ cu compatibilitatea legislaţiei europene şi a posibilelor reacţii subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la buget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează şi au reuşit să performeze în condiţiile sanitare restrictive”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News