Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Finlandezii au dezvoltat prima baterie de nisip, un răspuns concret la criza energetică
Sursa foto Twitter
O echipă de cercetători finlandezi dezvoltă prima baterie de nisip: un răspuns concret, cu costuri reduse, la criza energetică.
În percepția comună, tranziția către energiile verzi și regenerabile necesită tehnologii science fiction și miliarde de investiții. Dar nu este întotdeauna cazul: uneori o idee bună și o anumită expertiză tehnică pot face diferența.
Potrivit Focus, Markku Ylönen și Tommi Eronen sunt cei doi ingineri finlandezi foarte tineri care au dezvoltat recent prima baterie de nisip.
Acumulatorul fabricat de Ylönen și Eronen nu folosește litiu sau alte materiale rare și scumpe, ci nisip de construcție obișnuit. Bateria de nisip nu este altceva decât un cilindru mare de material izolator care în interior conține o serie de rezistențe electrice și 100 de tone de nisip.
Rezistențele sunt încălzite folosind excesul de energie electrică produs de panouri fotovoltaice, centrale eoliene sau alte surse regenerabile. Nisipul este astfel adus la o temperatură de aproximativ 500°C: căldura degajată în timpul nopții sau în perioadele în care sursele verzi nu produc suficientă energie, este folosită pentru încălzirea apei care alimentează sistemul de termoficare al orașului Kankaanpää.
Eficient și economic
Potrivit proiectanților, acumulatorul de nisip este soluția ideală pentru acumularea surplusului de energie produs din surse regenerabile: este ieftin, poate menține căldura la o temperatură stabilă câteva luni și, spre deosebire de bateriile tradiționale își pierde performanța în timp. Și probabil cel mai important aspect: nu are probleme cu eliminarea sistemului odată ce sarcina lui a fost finalizată.
Sistemul celor doi tineri ingineri are însă câteva dezavantaje: de exemplu, devine foarte ineficient dacă încerci să transformi căldura acumulată de nisip în curent electric. De aceea trebuie acesta este potrivit pentru aplicații care să permită utilizarea căldurii așa cum este, de exemplu pentru a încălzi apa destinată încălzirii locuințelor. Cei doi ingineri, după ce au construit prima fabrică demonstrativă în orașul lor natal, caută acum fonduri și finanțatori care să-i ajute să-și extindă proiectul comercial.
Finland’s new sand battery system could provide heating for a whole district@OurFinland @pne_energy #energy #greenenergy #climateActions #solutions #innovation #technology #battery https://t.co/9WeV8BWv37
— Travel Tomorrow (@TravelTomorrowX) July 24, 2022
Citește și:
Paradoxul panourilor solare. Cu cât e mai cald afară, cu atât sunt mai puţin eficiente
vertismentul vine din Marea Britanie, acolo unde experţii spun că panourilor solare le place lumina Soarelui, dar nu şi temperaturile ridicate.
"Avem cea mai bună performanţă a acestor panouri primăvara, când aerul e mai rece şi cerul e senin. Nu cred că vom vedea vreun record de producţie de energie prin panouri solare în această perioadă, pentru că va fi foarte cald, iar panourile solare sunt mai puţin eficiente la temperaturi ridicate", a declarat Profesorul Alastair Buckey de la Universitatea Sheffield, citat de Daily Mail.
De altfel, zilele trecute a avut loc şi un incendiu la o fermă de panouri solare din Dorset. Au fost afectate în deflagraţie 81.400 panouri solare.
Cum afectează căldura panourile solare
Deşi panourile solare absorb energie de la Soare, temperaturile ridicate le fac să fie mai puţin eficiente. Panourile solare absorb energie şi energizează electronii. Astfel, se formează un câmp electric peste straturile de silicon din celule, permiţând apoi electronilor să "curgă" sub formă de electricitate. Cu cât e mai mare intensitatea luminii, cu atât mai multă energie se produce.
Însă, cu cât este mai încins panoul solar, cu atât creşte numărul electronilor deja energizaţi înainte ca fotonii de lumină să ajungă. Astfel, se reduce eficienţa, arată sursa citată.
Temperaturile ridicate cresc şi rezistenţa electrică a circuitelor care transformă încărcătura în electricitate.
Paradoxul energiei verzi: 3 din 5 panouri solare sunt fabricate cu ajutorul cărbunelui
Agenția Internațională pentru Energie scrie, într-un raport care avertizează asupra riscurilor dependenței de China: până în 2025, Beijingul va controla 95% din producția globală.
Europa se angajează să-și reducă dependența de combustibilii fosili, nu doar de cei ruși, concentrându-se pe energia regenerabilă. Dar tranziția energetică, cel puțin în ceea ce privește fotovoltaicul, trebuie să facă față unei alte dependențe, cea de China, potrivit unui articol publicat de către Europa Today.
Panourile solare moderne sunt proiectate să reziste la temperaturi ridicate, dar chiar şi aşa se poate pierde până la 10% din eficienţă în... mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
