Albă ca Zăpada este primul film din seria de filme animate marca Disney și a fost lansat în 1937, având importante încasări la nivel mondial.

O oră la coadă

„Când eram copil, am văzut filmul Albă ca Zăpada din 1937 făcut de Walt Disney, am fost cu maică-mea. Erau puțini copii și mulți oameni în toată firea. Era bătaie, am stat o oră la coadă, noroc că era cinematograful mare. Era totuși altă atmosferă a ideii de film. Simțeai sala la toate replicile.

La Cinematograful Luceafărul am văzut Marele Blond cu Pierre Richard, muzica era a francezului de origine română Vladimir Cosma. Muzica a fost cântată la Luceafărul de Gheorghe Zamfir. Când a apărut pe ecran scrisul cu «La nai: Gheorghe Zamfir», a aplaudat toată sala, apropo de naționalism. Nu ne obliga nimeni, era o emulație pe care o dă o sală plină. Când e sala mai goală nu e același gen de consum”, a explicat sociologul Alfred Bulai.

Avantajul teatrului în contextul sălilor de cinema moderne

„Acest lucru bun se vede la teatru. Mai ales că sălile sunt mici, acestea sunt pline și creează un anumit gen de sentiment”, a adăugat Bulai.

„Mai este și aspectul că Hollywoodul îi aduce pe toți la același numitor, de regulă cel mai mic numitor comun”, a replicat jurnalistul Val Vâlcu.

„Fie vorba între noi, sunt filme uriașe pe care le fac americanii, dar fac și 98% dintre filmele slabe. În toate cinematografiile sunt și filme proaste. De obicei ajung la noi unele mai bune, dar sunt și proaste. Sunt și alte genuri care pot fi mai interesante. Am văzut o comedie poloneză absolut superbă. Aici, totuși, pentru cei care nu știu, școala poloneză de film este uriașă”, a conchis sociologul.

VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News