Tabletă
Desktop
Data publicării:
Fetiță afgană, moartă la frontiera Croației. Condamnare la CEDO
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pixabay
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Croaţia în legătură cu moartea unei fetiţe afgane la graniţa cu Serbia şi, în general, pentru tratamentul suferit de familia ei care solicita azil, relatează AFP.
Familia afgană formată din 14 membri a traversat cinci ţări pentru a ajunge în Croaţia în 2017, la mai bine de un an după ce părăsise Afganistanul. Membrii săi susţin că au fost respinşi de ofiţeri de poliţie croaţi, care "le-au refuzat orice posibilitate de a solicita azil" şi le-au ordonat să se întoarcă în Serbia "pe calea ferată". Pe drum, un copil de 6 ani a murit după ce a fost lovit de tren, scrie Agerpres.
La rândul lor, autorităţile croate au negat că au respins familia, a consemnat CEDO. Magistraţii au condamnat Zagrebul pentru încălcări "multiple" ale prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, şi anume "dreptul la viaţă", "interzicerea expulzărilor colective de străini" şi a "tratamentului inuman sau degradant", "dreptul la securitate şi libertate" şi "dreptul la recurs individual".
Judecătorii au subliniat că ancheta cu privire la moartea fetiţei a fost ineficientă şi au considerat faptele denunţate de familia ei "drept veridice". Autorităţile croate - au menţionat judecătorii - au refuzat să folosească semnalele GPS şi telefoanele mobile ale poliţiei croate pentru a stabili dacă au fost într-adevăr în contact cu familia.
La câteva luni după deportare, familia a reuşit în sfârşit să intre în Croaţia, fiind plasată într-un centru de "reţinere" mai bine de două luni, timp în care a formulat "cereri de protecţie internaţională". În acest sens, judecătorii au subliniat în special o "lipsă de diligenţă" în tratarea acestor cereri, restricţiile de contact între familie şi avocatul acesteia, precum şi "presiunea exercitată asupra acestui avocat" de către autorităţile croate.
Pentru aceste cinci încălcări ale Convenţiei, Croaţia a fost condamnată să plătească familiei afgane 40.000 de euro pentru "prejudiciu moral", o sumă mare în raport cu practica sa obişnuită.
Ungaria, sancționată și ea de Curtea Europeană de Justiție
Instanța supremă a Uniunii Europene a hotărât că Ungaria a încălcat legislația UE, transformând în infracțiune sprijinirea de către persoane sau organizații a migranților și refugiaților solicitanți de azil, într-o nouă lovitură legală pentru guvernul de dreapta al premierului Viktor Orban.
Decizia de marți este cea mai recentă dintr-o serie de hotărâri ale Curții Europene de Justiție (CEJ) împotriva măsurilor legale despre care Orban a spus că apără UE împotriva imigrației ilegale.
Ungaria a ridicat o gard de sârmă la granița cu Serbia și Croația
Ungaria a ridicat o barieră din sârmă la granița sa cu Serbia și Croația în 2015, când peste un milion de persoane, majoritatea fugind de conflictul din Siria, au intrat în UE, venind din Turcia, prin Grecia. Zeci de mii de oameni în zonele nordice ale blocului comunitar, în căutarea unor vieți mai bune.
Pe măsură ce soseau mai multe persoane, Orban a început să-l acuze pe miliardarul american de origine maghiară George Soros și ONG-urile sale că încurajează refugiații și solicitanții de azil să intre în Ungaria. În 2018, guvernul Ungariei a introdus o legislație cunoscută sub denumirea de legile „Stop Soros”, care ar transforma în infracțiune ajutarea solicitanților de azil.
Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile față de UE
Curtea Europeană de Justiție a spus că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile față de UE „prin incriminarea, în dreptul său național, a acțiunilor oricărei persoane care, în legătură cu o activitate de organizare, oferă asistență în ceea ce privește depunerea unei cereri de azil în teritoriu."
Instanța din Luxemburg a declarat că legislația restricționează „dreptul de acces al solicitanților de protecție internațională și dreptul de a comunica cu acele persoane”, precum și dreptul solicitanților de azil de a consulta un consilier juridic.
Instanța a spus că legea nu poate fi justificată prin intenția de a preveni „asistența utilizării abuzive a procedurii de azil și a imigrației ilegale bazată pe înșelăciune”, potrivit AlJazeera.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
