Data actualizării:
Data publicării:

Festivalul George Enescu se deschide cu “Oedipe”, cu London Philharmonic Orchestra

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura
WhatsApp
Dirijorul Vladimir Jurowski
Dirijorul Vladimir Jurowski

Mai este o zi până la deschiderea Festivalului George Enescu, cel mai mare eveniment de muzică clasică din ţară, apreciat peste tot în lume. Cortina Festivalului, se va ridica cu Orchestra Filarmonicii din Londra, avându-l la pupitru pe Vladimir Jurowski.

Concertul inaugural al Festivalului, va avea loc sâmbătă, 2 septembrie, la ora 19:20, la Sala Mare a Palatului. London Philharmonic Orchestra va avea alături Corul Filarmonicii “Geroge Enescu” şi Corul de Copii Radio. În program: Oedipe, în versiune concertantă, cu o distribuţie excepţională: baritonul Paul Gay, în rolul titular, basul Sir Willard White în Tiresias, baritonul Christopher Purves (Creon), tenorul Graham Clark (Păstorul), başii Mischa Schelomianski (Marele Preot), In Sung Sim (Phorbas) şi Maxim Mikhailov (Străjerul),  baritonul Boris Pinkhasovich (Teseu), tenorul Marius Vlad Butunoiu (Laios),  mezzosopranele Ruxandra Donose (Iocasta) şi Ildiko Komlosi (Sfinxul), soprana Gabriela Iştoc (Antigona), mezzosoprana Felicity Palmer (Meropa).

(w670) London Phi

London Philharmonic Orchestra

Înfiinţată în 1932 de către Sir Thomas Beecham, Orchestra Filarmonicii din Londra a oferit, încă de la începuturile sale, muzică de calitate publicului şi un salariu fix artiştilor săi, un lucru inedit în acea perioadă. Mulţi dintre cei 106 muzicieni cu care orchestra a fost formată erau din provincie sau erau tineri care abia îşi terminasera studiile, dovadă că talentul era singurul criteriu de selecţie.

Orchestra a debutat la Queen’s Hall, în 7 octombrie 1932, cu un succes răsunător, care a ridicat publicul în picioare şi care i-a asigurat recunoaştere naţională şi zeci de alte concerte.

(w670) Mezzosopra

Mezzosoprana Ruxandra Donose

După ce multe dintre instrumentele sale au fost distruse de un raid aerian în anul 1941, un documentar BBC a sensibilizat publicul şi ajutorul nu a întârziat să apară. La sfârşitul anilor ’50, orchestra a fost nevoită să renunţe la salarii şi să „închirieze” muzicieni, confruntându-se cu grave probleme financiare.

În anii ’60, lucrurile au revenit la normal. Orchestra Filarmonicii din Londra a avut primul său turneu în India, Australia şi Orientul Îndepărtat. Tot în această perioadă, orchestra a susţinut concerte caritabile. Au urmat turnee în Statele Unite ale Americii, China, Europa de Est şi Rusia.

(w670) Baritonul

Baritonul Paul Gay va interpreta rolul Oedipe

La celebrarea Jubileului de Aur, a apărut o carte cu numele tuturor muzicienilor faimoşi cu care Orchestra Filarmonicii din Londra a colaborat. Printre acestia se numără dirijorii Daniel Barenboim, Leonard Bernstein, Andre Previn, soliştii Fritz Kreisler, Luciano Pavarotti, Arthur Rubinstein sau Elisabeth Schumann.

După ce în 2001 a condus orchestra ca dirijor invitat, Vladimir Jurowski a fost numit dirijor principal al Orchestrei în 2007, post pe care îl ocupă şi în prezent.

„Sub bagheta lui Jurowski, Orchestra Filarmonicii din Londra a devenit un instrument fabulos de rafinat”, scrie Ivan Hewett în The Telegraph.

(w670)

Sir Willard White

Pe lângă concertele clasice care au consacrat-o, Orchestra Filarmonicii din Londra a înregistrat linia melodică pentru numeroase filme şi jocuri video (printre care regăsim şi Stăpânul Inelelor), are propria casa de discuri şi organizează numeroase evenimente dedicate tinerilor.

Considerat unul dintre cei mai importanţi interpreţi ai operelor lui Stravinsky, Vladimir Jurowski s-a născut în Moscova, în anul 1972. Este fiul dirijorului Mikhail Jurowski şi nepotul compozitorului de muzică de film Vladimir Mihailovici Jurowski. Şi-a început studiile muzicale la Conservatorul din Moscova şi le-a continuat la Universitatea de Muzică “Carl Maria von Weber” din Dresda şi la Academia de Muzică “Hanns Eisler”, după ce familia sa s-a mutat în Germania, în anul 1990. A primit lecţii de canto de la Semion Skigin şi de dirijat de la Rolf Reuter şi Sir Colin Davis.

(w670) Marius Vla

Marius Vlad Butunoiu


Avea 23 de ani când a debutat pe plan internațional la Wexford Festival (1995), în Irlanda, unde a dirijat May Night de Rimsky-Korsakov. În același an, a debutat spectaculos cu Nabucco la Royal Opera House Covent Garden. În 1996 s-a alăturat grupului de la Komische Oper Berlin (până în anul 2001), unde avea să devină prim dirijor, un an mai târziu.

Începând cu anul 1997 Vladimir Jurowski a fost invitat să dirijeze de către cele mai importante instituții muzicale din lume, între care Royal Opera House Covent Garden, Teatro La Fenice di Venezia, Opéra Bastille de Paris, Théâtre de la Monnaie Bruxelles, Maggio Musicale Festival Florence, Rossini Opera Festival Pesaro, Edinburgh International Festival, Semperoper Dresden și Teatro Comunale di Bologna (unde a fost dirijor principal între 2000 și 2003). În 1999 a debutat la Metropolitan Opera New York cu Rigoletto.

(w670) Cristian M

Cristian Mandeal

Vladimir Jurowski a ocupat poziția de director muzical la Glyndebourne Festival Opera (2001). A deținut titlul de Artist principal al orchestrei Age of Enlightenment, iar în perioada 2005 – 2009 a fost dirijor principal invitat la Russian National Orchestra.

(w670) Orchestra

Orchestra Română de Tineret. Foto Virgil Oprina

Este invitat permanent în multe dintre orchestrele internationale, printre care Filarmonicile din Berlin, Oslo, Los Angeles, Viena, Royal Concertgebouw, Bavarian Radio Symphony, Philadelphia Orchestra, Staatskapelle Dresden, Gewandhausorchester Leipzig, Boston Symphony Orchestra, NHK Symphony Orchestra Tokyo, Chamber Orchestra of Europe, Staatskapelle Dresden, Tonhalle Orchester Zurich, Accademia Nazionale di Santa Cecilia, Chicago Symphony şi multe altele.

(w670) Pianistul

Pianistul Andrei Licareţ

A dirijat Jenůfa, The Queen of Spades și Hänsel and Gretel la Metropolitan Opera, Parsifal și Wozzeck la Welsh National Opera, Război şi pace la Opéra National de Paris, Evgheni Oneghin la Teatro alla Scala, Iolanta la Dresden Semperoper, Flautul fermecat, La Cenerentola, Otello, Macbeth, Falstaff, Tristan şi Isolda, Die Meistersinger von Nürnberg, Don Giovanni la Glyndebourne Festival Opera

Beethoven sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal

Tot în prima zi a Festivalului, la ora 19:00, Orchestra Română de Tineret şi Corul Fiarmonicii de Stat Banatul, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, va oferi un program Beethoven: Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră op.15, avându-l ca solist pe pianistul Andrei Licareț, şi Simfonia nr. 9, op. 125- Solişti soprana Mirela Bunoaica, mezzosoprana Aura Twarowska, tenorul Cosmin Ifrim şi basul Marius Bolos.

Apariţia proiectului Orchestra Română de Tineret – spirit enescian şi tradiţie europeană (2008), a pornit din necesitatea racordării tinerei generaţii de muzicieni români la exigenţele şi aspiraţiile artistice europene. Acest lucru s-a putut realiza prin iniţiativa lăudabilă şi plină de entuziasm a doi dintre marii noştri artişti, violoncelistul Marin Cazacu şi dirijorul Cristian Mandeal, cu sprijinul Fundaţiei Prietenii muzicii – Serafim Antropov şi Lanto Communication.

Ansamblul, devenit un nume şi un personaj colectiv în viaţa muzicalã românească şi europeană, reunind artişti selectaţi dintre cei mai valoroşi din întreaga ţară, a cunoscut o evoluţie fulminantă prin apariţii în concerte de succes, pe scena Ateneului Român, Radiodifuziunii Române şi a Sălii Palatului, la aceasta din urmă, prin participarea în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, ediţia 2011, precum şi în deschiderea primei ediţii a Festivalului Internaţional „Sergiu Celibidache”. De asemenea, a concertat la: Palais de Behague din Paris, Auditorium CMD din Strasbourg, Auditorium Santa Cecilia din Roma, în cadrul Festivalului Internaţional de la Ravello şi, poate cel mai important, prestigiosul Festival Internaţional „Young Euro Classic” de la Berlin – ediţia 2012.

(w670) Mezzosopra

Mezzosoprana Aura Twarowska

Ca o recunoaştere a meritelor artistice deosebite, dovedite în scurta sa perioadă de activitate, în anul 2011, Orchestra Română de Tineret a devenit membru al Federaţiei Europene a Orchestrelor Naţionale de Tineret – EFNYO.

Cristian Mandeal a studiat pian, compoziţie şi dirijat la Liceul de Muzică din Braşov şi la Academia de Muzică din Bucureşti. S-a perfecţionat ulterior la Berlin cu Herbert von Karajan şi la München cu Sergiu Celibidache. După un stagiu în calitate de corepetitor la Opera Română din Bucureşti, Cristian Mandeal a obţinut primele sale angajamente ca dirijor permanent la Filarmonicile din Târgu Mureş şi Cluj, iar din 1987 la Filarmonica din Bucureşti, unde până în 2010 a activat ca Director general şi Prim dirijor.

În paralel, a fost şi Director Artistic al Orchestrei Simfonice din Haifa şi Dirijor rezident al Orchestrei “Haydn” din Bolzano şi Trento.

Cristian Mandeal a dirijat pe 4 continente, în 31 de ţări şi 24 de capitale. Ca dirijor al Filarmonicii « George Enescu » a condus peste 20 de turnee internaţionale. A fost invitat în mod repetat la Staatskapelle Dresden şi Berlin, la Münchener Philharmoniker şi Hessisches Rundfunk Orchester – Frankfurt, la Santa Cecilia – Roma şi RAI Milano, la Orchestra Naţională Catalană – Barcelona, ca şi la Orchestra Halle – Manchester, unde continuă a fi un oaspete permanent.

(w670) Tenorul Co

Tenorul Cosmin Ifrim

A dirijat mari orchestre ca RSO şi RIAS – Berlin, Orchestra Radio Bavareză – München şi Filarmonica din Dresda, CBSO şi Royal Philharmonic Orchestra – Liverpool, Filarmonica Cehă – Praga, Orchestra Simfonică Portugheză – Lisabona, Orchestre Nationale de Belgique – Bruxelles, Israel Philharmonic – Tel Aviv, Orchestra Simfonică din Göteborg, Orchestrele Filarmonicilor din Tokio, Helsinki, Monte Carlo, Sofia, Belgrad, Zagreb etc. A dirijat la Opera de Stat din Viena în spectacole de balet ( Mahler : Das Lied von der Erde) şi operă ( Verdi : Stiffelio).

Cristian Mandeal a colaborat cu mulţi artişti de renume ca Radu Lupu, Ivo Pogorelici, Krystian Zimerman, Bruno Leonardo Gelber, Gerhard Oppitz, Yefin Bronfman, Alicia de Larrocha, Maxim Vengherov, Shlomo Minz, Julian Rachlin, Victor Tretiakov, Mstislav Rostropovici, Ileana Cotrubaş.

A participat la numeroase festivaluri internaţionale ca Festivalul « George Enescu»  – Bucureşti, Istanbul, Ankara, Athena, Salonic, Lisabona, Santander, San Sebastian, Brescia – Bergamo, Ravelo, Belgrad, Ohrid, Festivalul «Hannover 2000 », Festivalul Janacek de la Ostrava şi Brno, Festivalul de la Bloomington – SUA. În 2002, la Festivalul de la Edinburgh a dirijat BBC Scottish la premiera britanică a operei « Oedipe » de George Enescu.

 

(w670) Dirijorul

Dirijorul Benoit Fromanger

 

Publicul va aplauda şi Orchestra Simfonică Bucureşti, cât şi “Europa Galante”, dirijată de Fabio Bondi

În Piaţa Festivalului, sâmbătă 2 septembrie, va concerta, de la ora 20:00, Orchestra Simfonică Bucureşti, dirijată de Benoit Fromanger, cu un program atractiv: CeaikovskiSuita Spărgătorul de Nuci, VerdiUvertura Luisa Miller, Enescu Rapsodia Română nr. 1, Rimsky – KorsakovCapriciu spaniel, VerdiUvertura Operei Forța Destinului, BorodinDansurile Polovţiene

Prima zi a festivalului se încheie cu Concertul de la Miezul Nopţii, la Ateneul Român, de la ora 22.30. Melomanii vor putea asculta ansamblul Europa Galante, dirijată de Fabio Bondi. Solistă, mezzosoprana Vivica Genaux.

(w670) Dirijorul

Dirijorul şi violonistul Fabio Biondi

Programul este intitulat Vivaldi – „Despărțiri. Povestea unui sfârșit” (1738-1741) şi cuprinde, Ultimele succese în Veneţia:

Sinfonia din opera Griselda (1735), Aria Ersiliei „Vorrei dirti il mio doloreˮ din opera Rosmira (1738), Aria lui Farnace „Gelido in ogni venaˮ din opera Farnace (1738), Concertul pentru vioară, coarde și continuo în Si bemol major „per la signora Chiaraˮ RV 372 (1739)

Plecare din Veneţia:

Sinfonia pentru coarde și continuo în Sol major RV 149 „Il coro delle Museˮ, Concertul pentru viola d`amore, lăute, coarde și continuo în re minor RV 540 (1740)

La Viena:

Aria „Sarebbe un bel dilettoˮ din opera L’Oracolo in Messenia (1742), Aria „Sposa, non mi conosci?ˮ din opera L’Oracolo in Messenia (1742), Concertul pentru vioară, coarde și continuo în si minor RV 390 (ultima lucrare vândută de A. Vivaldi contelui Vinciguerra di Collalto, iunie 1741)

şi

De Profundis:

Sonata pentru coarde și continuo în Mi bemol major RV 130 „Sfântul Mormânt”

Născut la Palermo, Fabio Biondi și-a început cariera internațională la vârsta de 12 ani, cu un concert solo (împreună cu Orchestra Simfonică RAI). La 16 ani a fost invitat la Musikverein în Viena să dirijeze concertele lui pentru vioară. De atunci, a concertat alături de ansambluri specializate în concerte de muzică barocă, cu tehnici și instrumente originale: Cappella Real, Musica Antiqua din Viena, Seminario Musicale, La Chapelle Royale și Muzicienii Luvrului. În 1990, a fondat Europa Galante.

(w670) Ansamblul

Ansamblul Europa Galante

Discografia violonistului şi dirijorului Fabio Biondi acoperă trei secole de muzică: Anotimpurile lui Vivaldi, colecția Concerto Grosso a lui Corelli, oratorii, serenade și opere de Alessandro Scarlatti (La Messa di Natale, Clori, Dorino e Amore, Massimo Puppieno și Triumful onoarei), operele lui Handel (Poro) și repertoriul italian pentru vioară din secolul al XVIII-lea (Veracini, Vivaldi, Locatelli, Tartini), cât și sonate de Bach, Schubert și Schumann.

A colaborat, în calitate de solist și dirijor, cu Santa Cecilia din Roma, Orchestra Mozarteum din Salzburg, Orchestra barocă a Europei, Opera din Halle, Orchestra de cameră din Zurich, Orchestra de cameră a Norvegiei, Orchestra Naționlă din Montpellier sau Orchestra de cameră Mahler. A susținut și concerte de pian, clavecin sau piano-forte, în duet, inclusiv în Cité de la Musique din Paris, Hogi Hall în Tokyo, Auditoriul Național din Madrid și Wigmore Hall din Londra.

(w670) Mezzosopra

Mezzosoprana Vivica Genaux

Din martie 2005, Fabio Biondi este directorul artistic pentru muzică barocă al Orchestrei Simfonice Stavanger, iar în 2011 a devenit academician al Academiei Naționale di Santa Cecilia (Roma).

Fabio Biondi cântă pe o vioară Andrea Guarneri Violin (Cremona, 1686), respectiv pe una Carlo Ferdinando Gagliano din 1766, care i-a aparținut profesorului său, maestrul Salvatore Cicero, împrumutată acum de Fundația Salvatore Cicero din Palermo.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel