Fenomenul entanglementului. Albert Einstein, contrazis de cercetători

Entanglementul este o proprietate din mecanică cuantică pe care Einstein n-o agrea. În 1935, Einstein, Podolski și Rosen au formulat paradoxul EPR, un experiment imaginar ce a demonstrat că mecanica cuantică devine non-locală. Este știut că Einstein, sceptic, numea cu ironie aceasta ca ”acțiune fantomă la distanță”, scrie playtech.ro.

Două particule, aflate la distanță una de alta, pot să aibă o legătură între ele, astfel încât măsurarea stării cuantice a uneia dintre ele schimbă instantaneu starea cuantică a celeilalte particule cu care se află în legătură. Pe atunci se părea că astfel de corelații non-locale ar putea încălca postulatul limitării vitezei luminii din teoria relativității restrânse a lui Einstein.

Când două particule conectate sunt examinate, proprietățile lor fizice sunt corelate. De exemplu, o mișcare în sensul acelor de ceasornic executată de particula A va echivala unei mișcări în sensul opus al acelor de ceasornic executată de particula B. Oricum, pentru a măsura aceste modificări este nevoie să fie exercitată o acțiune asupra uneia dintre particule, deci ar fi imposibil să știm dacă schimbarea celeilalte particule este rezultat al entanglementului sau al măsurătorii.

Citește și: Teleportarea a reușit. Einstein, contrazis de experiment

Experimentul care contrazice teoria lui Einstein

Entanglementul poate avea loc și cu o singură particulă. Un foton (particula de lumină) poate fi împărțit în două particule care sunt conectate. Această conexiune este, de fapt, entanglementul.

O echipă de cercetători de la Universitatea Griffiths contrazice teoria lui Einstein potrivit căreia entanglementul este imposibil. Folosind detectori care pot măsura undele și proprietăți care țin de acestea, profesorul Howard Wiseman și echipa sa au demonstrat efectul colapsului funcției de undă, într-un studiu care poate fi găsit integral în Nature Communications.

Echipa de savanți a împărțit un foton în două părți, cercetate în două laboratoare și a testat dacă forța aplicată pentru măsurarea uneia cauzează o schimbare cuantică în cealaltă. Folosind detectori de undă cu șase setări diferite, au putut verifica entanglementul unei particule unice, obținând cea mai mare dovadă a fenomenului.

“Einstein nu a acceptat niciodată mecanica cuantică clasică, iar baza poziției sale contrare a fost întocmai imposibilitatea entanglementului unei particule unice. Din acest motiv este atât de important să demonstrăm colapsul funcției de undă cu o singură particulă”, a declarat Wiseman.