Fenomenul El Nino influenţează vremea din România. Ultimii trei ani, o anomalie rară

"Vorbim desigur la scară foarte mare când vorbim de aceste oscilaţii nord-atlantice. Dar dacă raportăm de la mare la mic, şi sper că mă exprim destul de clar, când avem o perioadă cum a fost La Nina, care sugerează întotdeauna puţine precipitaţii şi temperaturi destul de ridicate, şi apoi se schimbă această oscilaţie, e clar că aşteptăm schimbările şi la nivel mai mic, la nivelul ţării noastre. Am putea avea o schimbare în sensul de temperaturi ceva mai scăzute şi precipitaţii ceva mai multe, pe o perioadă de un an de zile cel puţin. 

E posibilă o iarnă cu ninsori mai abundente şi o primăvară cu ceva mai multe ploi. A fost oarecum o anomalie ce s-a întâmplat în ultimii trei ani. De obicei, o astfel de oscilaţie pozitivă sau negativă durează cel mult doi ani de zile. Dar La Nina ne-a influenţat în ultimii trei ani. Se întâmplă, nu e neobişnuit, e doar ceva mai rar. Dar acum cu certitudine intrăm pe alt tip de vreme, pentru zona continentului european şi toată emisfera nordică", a declarat Oana Păduraru la DC NEWS. 

Vremea, la extreme. Iulie a fost cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată pe Terra 

Recorduri cu consecinţe dezastruoase pentru omenire: iulie 2023 a fost cea mai călduroasă lună întregistrată vreodată pe Terra, a confirmat serviciul european Copernicus, detaliind date care au depăşit toate estimările, informează AFP.

Luna iulie, marcată de canicule şi incendii pe toată suprafaţa globului, a fost cu 0,33 de grade Celsius mai caldă decât luna care deţinea până în prezent recordul (iulie 2019, cu o temperatură medie de 16,63 de grade Celsius). Temperatura aerului a fost de asemenea cu 0,72 mai mare decât media (1991-2020) pentru iulie, a precizat Copernicus în buletinul său informativ.

Nu este nicio surpriză: încă de pe 27 iulie, înainte chiar de finalul lunii, oamenii de ştiinţă au estimat ca extrem de probabil ca iulie 2023 să fie cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată, din toate anotimpurile.

O constatare sumbră care l-a determinat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să afirme că umanitatea a ieşit din era încălzirii climatice şi a intrat în era fierberii globale.

Oceanele sunt de asemenea dovada acestei evoluţii îngrijorătoare după ce temperaturile de la suprafaţă au fost anormal de ridicate începând din aprilie şi au atins niveluri fără precedent în iulie. Un record absolut a fost atins pe 30 iulie, când s-au înregistrat 20,96 grade Celsius, iar pentru ansamblul lunii, temperatura de suprafaţă a fost cu 0,51 grade Celsius mai mare decât media (1991-2020).

Asistăm la noi recorduri atât în ceea ce priveşte temperatura globală a aerului, precum şi cea de la suprafaţa oceanelor în iulie. Aceste recorduri au consecinţe dezastruoase pentru oameni şi pentru planetă, expusă la evenimente extreme mai frecvente şi mai intense, a subliniat Samantha Burgess, directoare adjunctă a serviciul european Copernicus privind schimbările climatice (CS3).

Semnele încălzirii climatice cauzate de activităţile umane - începând cu utilizarea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) - s-au manifestat simultan la nivel global.

Sunt omniprezente: Grecia, devastată parţial de incendii, la fel şi Canada, victimă totodată şi a unor grave inundaţii, canicula extremă abătută asupra Europei de Sud, Africii de Nord, sudul Statelor Unite şi o parte din China, care, la scurt timp, a căzut victimă ploilor diluviene.

Reţeaua ştiinţifică World Weather Attribution (WWA) a concluzionat deja că recentele canicule din Europa şi Statele Unite ar fi fost aproape imposibile fără efectele activităţii umane.

Copernicus a mai indicat că banchiza din Antarctica a atins cea mai mică suprafaţă într-o lună iulie de la debutul observaţiilor satelitare, cu 15% mai puţin decât media corespunzătoare acestei luni, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News