Fenomenele meteorologice extreme, cum a fost cazul tornadei de luni de la Călărași, au dezvoltare rapidă și efecte localizate. Astfel de fenomene ajung să fie mai frecvente și-n țara noastră, ca urmare a încălzirii globale. 

Astfel de fenomene, deși mai frecvente decât în trecut, au o incidență rară. Însă, sunt dezastruoase și pot avea un impact major. La începutul acestui an, Global Risks Report, publicație realizată de World Economic Forum cu sprijinul Marsh, identifica degradarea mediului ca risc pe termen lung care definește prezentul. Patru dintre cele mai importante riscuri, din perspectiva impactului în anul 2019, sunt legate de mediu iar pe prima poziție în topul riscurilor în funcție de probabilitatea de a se produce în acest an sunt fenomenele meteo extreme.

Cristian Fugaciu, CEO Marsh Romania, afirmă că ”După cum am putut constata recent, încălzirea globală determină și în România fenomene meteo extreme, atipice, cu care nu ne-am mai întâlnit până acum. Prin urmare, recomandăm organizațiilor să-și revizuiască operațiunile și să implementeze planuri de reacție corespunzătoare, adaptate tuturor riscurilor la care sunt expuse.”

Diminuarea riscurilor aferente tornadelor

 

Măsurarea intensității 

Intensitatea tornadelor este cuantificată prin intermediul Enhanced Fujita Scale, sistem implementat în anul 2007 care estimează viteza vântului în funcție de daunele observate. Scala se împarte în 5 trepte. EF1 (Viteza vântului: 90-130 km/h; Distrugeri: ușoare) și EF2 (Viteza vântului: 135-175 km/h; Distrugeri: moderate) reprezintă primele două clase și sunt considerate slabe. Spre exemplu, în medie, în Statele Unite, circa 77% dintre tornade intră în aceste prime două categorii. Circa 95% dintre toate tornadele sunt clasificate sub intensitatea EF3 (Viteza vântului: 180-220 km/h; Distrugeri: considerabile). Circa 0,1% dintre tornade ating clasificarea EF5 (Viteza vântului: 315 km/h sau mai mult; Distrugeri: totale).

Statele Unite sunt în topul numărului de tornade consemnate anual, cu o medie de peste 1.000 de tornade înregistrate în fiecare an. Canada este pe locul secund, cu aproximativ 100 pe an. Alte locații care au experiență aparițiile frecvente ale tornadelor includ Europa de Nord, vestul Asiei, Bangladesh, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, China, Sud Africa și Argentina. În Marea Britanie incidența tornadelor este ridicată raportat la față de suprafața sa, decât orice altă țară, dar majoritatea sunt relativ slabe ca intensitate.

Analiza expunerii la riscuri naturale

Modelarea riscurilor naturale poate fi utilizată pentru a evalua impactul financiar al daunelor produse de o tornadă. Aceste modele probabilistice includ și daune produse de grindină și de vijelii clasice dar tornadele sunt fenomenele care produc cele mai mari pagube. Impactul financiar ia în calcul pierderile rezultate din deteriororarea clădirilor și a bunurilor materiale dar și impactul asupra oamenilor și cel rezultat din întreruperea activității. Toate acestea sunt riscuri care pot fi acoperite prin asigurare în condițiile existenței unui program de asigurare adecvat.

Opțiuni de diminuare a riscurilor aferente fenomenelor extreme

Arhitectura: acoperișul alături de elementele exterioare ale oricărei clădiri sunt elemente cheie în reducerea daunelor provocate de vânt. Este recomandată o evaluare a structurii de către un expert certificat. Această măsură poate conduce la recomandări pentru consolidarea clădirii, securizarea echipamentelor montate pe acoperiș și securizarea anexelor.

Depozitarea bunurilor în afara clădirilor precum și instalarea echipamentelor de exterior ar trebui, de asemenea să fie evaluate pentru puncte de fixare sigure. Eliminarea sau limitarea spațiului exterior de depozitare poate reduce, de asemenea, expunerea la riscuri.

Dezvoltarea unor proceduri de răspuns în situații de urgență în cazul fenomenelor meteo extreme cu roluri bine definite și responsabilități pot fi aprofundate pentru a proteja viața și bunurile. Simulările de criză și exercițiile derulate periodic în companii sunt esențiale mai ales în condițiile în care, de cele mai multe ori, avertizările în cazul unor astfel de evenimente se emit cu foarte puțin timp înainte de producerea lor. Autoritatea Națională de Meteorologie, Departamentul pentru Situații de Urgență (prin intermediul aplicației mobile), alături de alertele transmise prin media reprezintă cele mai bune surse de a primi averitzări prompte cu privire la apariția unui fenoment meteo periculos.

Unde să te adăpostești

 

Zonele de adăpostire în situația unui fenomen meteo periculos trebuie definite cu mult timp înainte. În plus, acestea trebuie comunicate angajaților și incluse în planurile de evacuare și pentru situații de urgență ale fiecărei clădiri. În general, locurile sigure recomandate pentru adăpostire, în situația unei tornade, sunt:

Camere interioare fără pereți de sticlă sau suprafețe vitrate.

Holurile interioare situate la nivelurile inferioare ale clădirilor

Subsolurile – în situația în care sunt accesibile rapid.

Scările interioare cu condiția să nu existe suprafețe vitrate.

Unde să NU te adăpostești

 

Încăperi cu pereți exteriori și/sau ferestre.

Zonele adiacente ușilor exterioare sau cele din proximitatea zonelor de acces care au inserții de sticlă
Spațiile largi, deschise, cu luminatoare sau pereți de sticlă, ferestre

Camere cu plafoane înalte, profilate, sau acoperișuri cu suprafață mare (cantine, săli de sport, săli de evenimente)

Lifturile întrucât la o eventuală întrerupere a electricității persoanele adăpostite aici ar putea rămâne blocate.

 

Acțiuni recomandate pentru companii

 

Organizați exerciții periodice la nivelul companiilor astfel încât toți angajații să cunoască pașii de urmat în situația apariției fenomenului meteo extrem.

Identificați sursele de informare și accesul la alertele emise de autorități. (Autoritatea Națională de Meteorologie, Departamentul pentru Situații de Urgență, sistemul RO-ALERT)

Pregătirea pentru impact

Urmăriți alertele și evoluția fenomenului

Activați sistemul de avertizare internă cu privire la iminența evenimentului

Observați de la distanță fenomenul. Semnele de pericol sunt:

Nori întunecați, adesea verzi – fenomen cauzat de grindină.

Peretele de nori – urmăriți dacă un punct de la baza norilor coboară punctual spre sol.

Vârtejuri care conțin resturi

Grindină de mari dimensiuni

Intensificarea zgomotului

În situația există suficient timp, toate echipamentele electrice, în special lifturile, trebuie oprite. Evacuarea spre zonele de adăpost rebuie realizate într-o manieră ordonată.

Orice persoană aflată în exterior trebuie să intre de urgență în spații acoperite, sigure.

Utilizarea telefoanelor în alte scopuri decât cele de urgență, trebuie evitată.

Rămâneți în spațiile interioare sigure, până la încetarea fenomenului meteo.

Acțiuni după tornadă

Monitorizați sursele de informare pentru informații actualizate și instrucțiuni.

Apelul la 112: apelați numărul special de urgență doar în situațiile iminente care pun în pericol viața dumneavoastră sau a celor din jur.

Raportați către autorități persoanele dispărute.

Efectuați o evaluare primară a pagubelor produse. 

Izolați zonele afectate pentru a proteja personalul de alte vătămări. Păstrați o distanță sigură față de clădirile/bunurile avariate care vă pot pune în pericol.

Verificați toate ascensoarele pentru a vă asigura că nimeni nu este blocat.

Demarați procedurile de evacuare a personalului. 

Aveți grijă la cablurile electrice avariate sau la țevile de gaz afectate. Raportați aceste evenimente companiilor de utilități.

Deconectați echipamentele electrice avariate.

Eliminați sursele de aprindere. Utilizați lanternele. Nu folosiți lumânări sau foc deschis.

Opriți alimentarea cu gaz.

Încercați să utilizați telefoanele doar pentru apeluri de urgență

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News