Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Controverse cu proiectul de lege "Fără droguri la volan". Cum răspunde Robert Cazanciuc la îngrijorările că un tratament prescris de medic te poate băga la închisoare
Foto: Crișan Andreescu
Robert Cazanciuc a declarat marţi că este posibilă amendarea proiectului referitor la pedepsirea şoferilor drogaţi astfel încât pedepsele să rămână, ca în prezent, de la unu la cinci ani şi să nu mai fie majorate de la doi la şapte ani, pentru că "ar trebui corelate mai multe infracţiuni". Anterior, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) și alți specialiști şi-au arătat îngrijorarea, atrăgând atenţia asupra distincţiei între substanţele psihoactive ilegale şi cele legale.
Afirmațiile lui Robert Cazanciuc au fost făcute în contextul dezbaterii publice generate de proiectul de lege referitor la stabilirea pedepselor pentru şoferii drogaţi. Vicepreședintele Senatului a vorbit și despre îngrijorările ivite în spațiul public, că un tratament prescris de medic te-ar putea băga la închisoare.
Amintim că Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de „propunerea politică” difuzată în spaţiul public de majorare a pedepselor cu închisoarea pentru şoferii depistaţi pozitiv la substanţe psihoactive şi atrage atenţia asupra distincţiei între substanţele psihoactive ilegale şi cele legale. Vezi detalii aici!
De asemenea, Societatea de avocatură Buju, Stanciu și Asociații atrage atenția că propunerea de lege este o paranoia legislativă, nefundamentată științific.
”Proiectul poate trimite la închisoare pacienți cu rețete medicale la fel de ușor ca pe consumatorii de droguri dure”
”Fără distincție între substanțele active și urmele inofensive, fără praguri științifice sau garanții procedurale, proiectul poate trimite la închisoare pacienți cu rețete medicale la fel de ușor ca pe consumatorii de droguri dure. În loc să protejeze traficul, această lege creează un val de dosare penale absurde și aruncă justiția într-o criză fără precedent” atrag atenția avocații Buju, Stanciu și Asociații. Ei subliniază că rolul legii este punitiv, nu educativ, transformând ”o idee bună, cum este siguranța rutieră, într-o aplicare haotică a legii, cu eventuale dosare penale inutile și riscul sistemic de condamnări absurde”. Vezi detalii aici --- Protest împotriva proiectului lui Gorghiu și Cazanciuc: Transformă șoferii în infractori, pe loc. Pedepse ca la tâlhărie pentru medicamente pe rețetă
"Voi continua discuţiile şi cu medici şi cu jurişti în perioada următoare pentru a vedea propunerile pe care le vor trimite în mod concret. Discuţii au fost, astăzi, începând de la tehnice, ştiinţifice până la filosofice, dar toate acestea trebuie transpuse în amendamente concrete, depuse la o iniţiativă aflată în dezbatere în momentul de faţă", a spus Cazanciuc, la Senat, la dezbaterea publică generată de proiectul de lege referitor la stabilirea pedepselor pentru şoferii drogaţi.
Nu va exista un prag al concentraţiei substanţei psihoactive
Senatorul PSD a subliniat că nu va exista un prag al concentraţiei substanţei psihoactive în sânge peste care se vor aplica pedepsele.
"Categoric nu vor fi prag, pentru că nu se poate stabili ştiinţific un prag. Lucrurile sunt deja tranşate de Curtea Constituţională de câţiva ani de zile că nu se poate pune un prag pentru că apar mereu substanţe noi tensioactive şi ar trebui să cercetăm să vedem care este gradul de influenţă, iar gradul de influenţă depinde foarte mult de fiecare individ în parte. Şi atunci România a ales să aibă toleranţă zero la consumul de droguri când te afli la volan. Ai consumat substanţe psihoactive, trebuie să respecţi indicaţiile medicului. Dacă nu le respecţi, suporţi rigorile legii. Dar nimeni nu a fost trimis în judecată dacă a avut un tratament medicamentos şi atât. Cei care au fost trimişi în judecată pentru anumite medicamente, toate erau împreună cu alcool sau alte droguri", a explicat Cazanciuc.
"Legea trebuie să fie clară, predictibilă, uşor de înţeles"
"Nu încercăm să facem o lege excesivă, ci o lege prin care să protejăm viaţa şi integritatea oamenilor, fără să sancţionăm disproporţionat pe cei care la un moment dat greşesc. Dar legea trebuie să fie clară, predictibilă, uşor de înţeles, în aşa fel încât fiecare om să ştie în ţara aceasta când ai voie să te duci la volan şi când nu ai voie. Când ai băut alcool sau ai consumat droguri nu ai voie să te urci la volan. Dacă există medicamente prescrise de medic sau la o răceală şi aparatele Poliţiei detectează anumite substanţe (...) care sunt pe lista interzisă, în cadrul anchetei care se face oricum, şi pe legea în vigoare şi pe legea propusă de noi se face acelaşi lucru: Poliţia constată, prin aparatele de testare, că există anumite substanţe şi se lămuresc lucrurile în 72 de ore, timpul în care laboratorul este obligat să emită un buletin de analiză. Dacă substanţa aceea este într-o cantitate, să spunem, de natură să afecteze capacitatea de a conduce sau nu - stabileşte ancheta. De asta este rolul magistratului", a mai spus Cazanciuc.
Rolul de "responsabilitate socială al legii"
Senatorul a evidenţiat rolul de "responsabilitate socială al legii". "Dincolo de ceea ce încercăm noi să facem, este o lege care să ne protejeze pe toţi. Este o chestiune şi de responsabilitate socială. Când ştii că eşti bolnav şi ai luat somnifer şi îţi spune medicul care ţi l-a recomandat, ca un regim special, că nu ai voie să te urci la volan 12 ore şi tu ştii că are un efect mai mare asupra ta, intervine şi responsabilitatea ta şi 24 de ore nu te urca la volan, pentru că nu îi pui în pericol pe alţii, pe tine te pui în pericol", a detaliat Cazanciuc.
El a amintit că medicii au evidenţiat efectele diferite ale substanţelor psihoactive de la o persoană la alta. "Dacă te-ai urcat la volan şi te-a luat somnul, adică eşti în continuare sub influenţa medicamentului, pe cine mai interesează dacă ţi-a spus medicul 12 sau 24 de ore? Pe nimeni, când ai intrat într-un copac sau ai intrat pe contrasens şi ai omorât alţi oameni", a punctat Cazanciuc.
„Creșterea pedepselor pentru șoferii care consumă substanțe psihoactive legale, precum anxioliticele sau antidepresivele, poate duce la stigmatizarea pacienților care urmează tratamente prescrise de medici”, au declarat reprezentanții ARPP într-un comunicat oficial. Aceștia avertizează că o astfel de politică ar putea determina pacienții să abandoneze tratamentele necesare pentru sănătatea lor mentală din teama de a nu risca sancțiuni penale.
Soluții propuse de specialiști
ARPP indică introducerea unui sistem de testare cantitativă a substanțelor psihoactive în sânge, asemănător cu alcooltestul, ce ar permite stabilirea unui prag clar pentru consumul de substanțe legale.
„Este esențial ca legislația să fie echilibrată, pentru a proteja atât siguranța rutieră, cât și drepturile pacienților care urmează tratamentele prescrise”, au transmis psihiatrii din cadrul ARPP.
Proiect de lege depus la Senat, pe 30 ianuarie
Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o iniţiativă legislativă care prevede că un şofer a comis o infracţiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanţă psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului Penal a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş şi Daniel Fenechiu.
"Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanţe cu efecte psihoactive se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi", prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Ce scrie în expunerea de motive
În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că "legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanţelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentraţia depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanţe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creşterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la doi la şapte ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanţe cu efecte psihoactive". În prezent, Codul Penal pedepseşte conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului/substanţelor psihoactive cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
